Carmen Radu - Eureko Asigurari

Carmen Radu

Carmen Radu a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti si programul de management „Ashridge Executive Education Programme„, Anglia. In anul 1995 s-a alaturat companiei austriece de asigurari de viata Sara

Merkur. Dupa experienta de peste 10, s-a alaturat companiei Eureko ca director adjunct, urmand ca in anul 2013 sa-l inclocuiasca pe Frans van der Ent, pe postul de Director general.

Articole din presa:

 

Carmen Radu a fost promovată de olandezi la şefia asigurătorului Eureko


Carmen Radu, 51 de ani, a fost promovată de olandezii de la Achmea Group (fost Eureko) pe poziţia de director general al companiei locale de asigurări după ce în ultimii patru ani a ocupat pe rând poziţiile de director de operaţiuni şi director general adjunct al asigurătorului.

Carmen Radu, 51 de ani, a fost promovată de olandezii de la Achmea Group (fost Eureko) pe poziţia de director general al companiei locale de asigurări după ce în ultimii patru ani a ocupat pe rând poziţiile de director de operaţiuni şi director general adjunct al asigurătorului. Ea îl înlocuieşte pe olandezul Frans van der Ent, care va rămâne în continuare membru în consiliul de administraţie al Eureko România. Compania de asigurări administrează active de peste 200 de milioane de lei şi urmează să fie preluată de Aegon, un alt grup olandez din domeniul serviciilor financiare. Carmen Radu se va ocupa practic din noua poziţie de transferul portofoliului Eureko către Aegon. Radu este din 2009 coordonatorul secţiunii de asigurări de sănătate din cadrul UNSAR - asociaţia profesională a asigurătorilor locali - şi are o experienţă de 19 ani pe piaţa serviciilor financiare. Olandezii mai deţin pe piaţa locală un fond de pensii cu active de 540 milioane de lei, acesta fiind, de asemenea, parte a tranzacţiei cu Aegon.

BusinessMagazine - 2013

 

 

Carmen Radu este director general Eureko Asigurări


Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat numirea lui Carmen Radu în funcţia de director general Eureko Asigurări şi membru al consiliului de administraţie.
Carmen Radu s-a alăturat companiei acum patru ani ca director de operaţiuni şi director general adjunct al companiei de asigurări. Din 2009, a fost coordonatorul secţiunii de asigurări de sănătate din cadrul UNSAR.
Are o experienţă de peste 19 ani în piaţa serviciilor financiare, deţine un master în studii economice şi a absolvit programul de management "Ashridge Executive Education Programme", Anglia.
Frans van der Ent va rămâne în continuare membru al consiliului de administraţie, fiind implicat în activităţile ambelor companii: Eureko Asigurări şi Eureko Pensii.
"Misiunea mea va fi aceea de a transpune în practică ultimele decizii ale grupului Achmea în ceea ce priveşte operaţiunile de asigurări din România," a declarat Carmen Radu.

BusinessMagazine - 2013

 

 

Carmen Radu, Eureko: "De cand a venit criza, oamenii folosesc mai des asigurarea de sanatate"


Scaderea salariilor, reducerea beneficiilor suplimentare si instabilitatea de pe piata muncii i-au determinat pe angajati sa profite la maximum de toate beneficiile pe care le primesc de la angajatori.
Asigurarile de sanatate reprezinta beneficiul extrasalarial cel mai dorit de angajati, dar si cu cea mai ridicata prezenta in pachetele salariale oferite de angajatori. In anii trecuti, multi angajati nu foloseau insa aceste asigurari decat atunci cand aveu nevoie si, desi puteau beneficia gratuit de controale anuale preventive, nu o faceau.
De cand a venit criza si angajatii au invatat sa pretuiasca fiecare parte a pachetului salarial, si asigurarile de sanatate au inceput sa fie mai des folosite, nu doar pentru tratarea unor afectiuni, ci si pentru preventie. "Este adevarat ca s-a observat o crestere a frecventei de folosire a asigurarilor de sanatate. Fie oamenii sunt tot mai bolnavi, fie au inceput sa-si dea seama ca trebuie sa profite de orice astfel de avantaj pe care il au", spune Carmen Radu, directorul general adjunct al Eureko Asigurari.
Este vorba insa de cei care deja poseda o asigurare medicala privata, pentru ca, altfel, numarul contractelor noi nu este deloc imbucurator, la nivelul intregii piete. Vorbim, asadar, de un segment inca redus in piata totala a asigurarilor. Anul trecut, compania a inregistrat un volum de prime brute subscrise pentru politele medicale im valoare de 9,71 de milioane de lei, iar in primul semestru al acestui an subscrierile au ajuns la nivelul de 4,5 milioane de lei, in scadere cu 8% fata de primul semestru din 2009. "Efectul negativ vine de la asigurarile de grup, pe care companiile le-au eliminat din pachetele salariale ale angajatilor", mai spune Radu.
Aceasta mai estimeaza ca pana la sfarsitul anului situatia va avea o usoara ameliorare, astfel incat rezultatul de la final de an sa consemneze o scadere de doar 5% pe segmentul asigurarilor de sanatate si 10% pentru asigurarile de viata, care in primul semestru al acestui an au avut o scadere de 15% in volumul de prime brute subscrise. "In total, primele subscrise de companie in acest an vor scadea cu 7% sau chiar mai putin, daca vom finaliza cu succes negocierile privind reinnoirea spre finele anului a unor polite de sanatate pentru mai multi clienti din zona business", conchide Carmen Radu.

BusinessMagazine - 2010

 

 

Cele mai puternice femei din România: Carmen Radu, Eureko Asigurări


Numită recent la conducerea firmei de asigurări, Carmen Radu s-a alăturat Eureko în urmă cu patru ani ca director de operaţiuni şi director general adjunct.
Din 2009 a fost coordonatorul secţiunii de asigurări de sănătate din cadrul UNSAR. Are o experienţă de peste 19 ani în piaţa serviciilor financiare, deţine un master în studii economice şi a absolvit programul de management „Ashridge Executive Education Programme„, Anglia.
„Nu ştiu dacă a fost cel mai dificil moment, dar cu siguranţă unul decisiv a fost cel în jurul vârstei de 33-35 de ani, când a trebuit să mă decid dacă părăsesc un job «sigur» la stat pentru a trece «de cealaltă parte a baricadei».„ A ales atunci să se alăture managementului companiei austriece de asigurări de viaţă Sara Merkur în 1995, ca director executiv. Spune că nu a regretat nicio secundă această decizie, care i-a deschis calea către asigurările private. „Am crescut împreună cu piaţa, am reuşit să construiesc o echipă care să vină cu plăcere la serviciu. Au fost şi momente dificile în acei ani de început pentru asigurările de viaţă, dar dacă ar fi să o iau de la început, aş face aceeaşi alegere."
În opinia ei, succesul poate fi relativ. „Valorile ce ne motivează în carieră sunt foarte personale." De pildă, recunoaşterea meritelor şi aprecierea sunt motive de mobilizare. „În domeniul meu de activitate nu cred că poţi să ai succes individual. Dacă echipa mea are performanţe, atunci putem vorbi de succes. Asigurările nu sunt tangibile, ele sunt mult mai greu de vândut decât alte produse. Profitabilitatea unei companii este foarte importantă, dar în spatele cifrelor şi al sumelor investite sunt oamenii.„ Carmen Radu mai spune că nu are regrete din punct de vedere profesional şi nu ar schimba nimic. „Singurul regret este legat de faptul că nu am putut întotdeauna să mă dedic familiei atât cât mi-aş fi dorit."
1. Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
Cred că în „bătălia dintre femeile şi bărbaţii manager„, competenţa ar trebui să iasă întotdeauna câştigătoare. În opinia mea, femeile manager sunt mai intuitive şi mai creative decât bărbaţii, reuşind să-şi formeze o echipă mult mai rapid. Probabil că diferenţa apare la nivelul vieţii personale, pentru o femeie de carieră este foarte importantă susţinerea şi înţelegerea familiei.
2. Branduri preferate.
Dior, Guess, Karen Millen.

BusinessMagazine - 2013

 

 

Eureko: Jumătate dintre pacienţi oferă "atenţii" în spitalele din Bucureşti, în medie 200 de euro


Directorul general adjunct al Eureko Asigurări, Carmen Radu, a declarat joi că aproape jumătate dintre pacienţii internaţi în spitalele din Bucureşti apelează la "plăţi informale", respectiv "atenţii" pentru medici şi asistente, suma medie cheltuită în acest fel echivalând cu circa 200 de euro.
Aproape jumătate dintre locuitorii Capitalei au cheltuit, în medie, 843 lei pentru "plăţi informale" în perioada spitalizării, suma fiind mai mare în provincie - 866 lei, potrivit lui Radu.
"Cifrele provin dintr-un studiu realizat în 2011. În provincie, aproape 45% au dat bani pentru plăţi informale, comparativ cu 49,3% în Bucureşti. Prin «plăţi informale» se înţelege atenţii pentru medici sau asistente, pentru medicamente sau investigaţii", a afirmat Radu, la Mediafax talks about Health Reform.
Potrivit studiului, 84,1% dintre cei intervievaţi în Capitală au apelat la serviciile unei clinici sau ale unui cabinet medical privat, în timp ce în provincie procentajul ajunge la 66,6%.


mediafax - 2012

 

 

Carmen Radu este noul director general adjunct al Interamerican


Carmen Radu, fost vicepresedinte al Consiliului de Administratie si director general al KD Fond de Pensii, a fost numita director de operatiuni si director general adjunct al Interamerican Romania. Radu a fost si director general adjunct al KD Life Asigurari. "Stim ca succesul unei echipe este bazat pe expertiza liderilor sai, iar doamna Radu a fost cea mai buna optiune a noastra pentru o pozitie cheie cum este cea de director de operatiuni si director general adjunct al Interamerican Romania", a declarat Frans van der Ent, Country Manager Eureko si CEO al Interamerican Insurance Company. La sfarsitul anului trecut, compania a primit aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pentru a-si schimba numele in Eureko. Interamerican este o companie de talie medie in Romania, estimand pentru anul trecut o cifra de afaceri de 24 mil.

ZiarulFinanciar - 2009

 

 

Eureko: Trebuie acceptată deductibilitatea cheltuielilor cu asigurările private

Carmen Radu, director general ad­junct al Eureko, companie de asigurări de viaţă care vinde pe piaţa româ­nească asigurări de sănătate private, spune că s-a făcut o mare confuzie în ultimele zile privind proiectul de lege de reformă a sănătăţii.
Proiectul nu s-a dis­cutat pe fond. S-au spus lucruri neade­vă­rate, că la asi­gu­rarea de bază asigu­ră­torul are drep­tul să res­pingă cli­entul, că bo­lile pre­existente nu sunt aco­perite. De fapt pro­iectul de lege pre­vede că se acoperă toate bolile preexisten­te şi asigurătorul nu poa­te refuza pe nimeni urmând să se finan­ţeze de la fondul de egali­zare dacă are cheltuieli mai mari decât media", a spus Carmen Radu.
Conform proiectului, din cele 10,7% procente din salariul brut care merg la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), adică din 4,2 mld. euro, 93% ar fi trebuit să meargă la casele de asigurători privaţi (firmele de asigurări care urmau să se implice în sistem), 5% la fondul de egalizare şi 2% rămâneau la CNAS cheltuieli de administrare.

ZiarulFinanciar - 2012

 

Carmen Radu, Eureko: Reforma sistemul sanitar se poate face doar daca exista vointa politica

"Romanii vor servicii medicale mai bune si fac eforturi financiare pentru a le accesa in mediul privat, fapt ce ar trebui sa puna pe ganduri guvernantii, sa lanseze reforma in sanatate cat mai repede. Insa, nu doar legislatia actuala este neaparat problema. Important este ca orice lege avem, ea sa fie aplicata, altfel vom fi in aceeasi situatie si peste 10 ani", spune Carmen Radu, director general adjunct Eureko.

Wall-Street.ro: Care sunt cele mai mari probleme ale actualei legislatii din domeniul Sanatatii? Cum vedeti imbunatatirea acestor puncte slabe pe viitor?
Carmen Radu: Puncte slabe exista in sistemul sanitar, iar anumite aspecte ar putea fi imbunatatite chiar si cu actuala legislatie, daca ea s-ar aplica. Punctele slabe tin de colectarea banilor in sistem, clarificarea serviciilor oferite prin pachetul de baza si transparenta in intrebuintarea fondurilor existente. Aici, daca ne uitam pe site-ul ANAF putem observa ca cele mai mari datornice la fondul asigurarilor sociale (sanatate si pensii) sunt exact companiile de stat, care nu sunt deloc sanctionate – desi legea actuala prevede mecanisme de control si sanctionare - pentru acest comportament care afecteaza tocmai buna functionare a statului.
In mod evident ca raport din PIB in Romania trebuie alocati mai multi bani sanatatii, dar si cei care sunt alocati la aceasta data trebuie gestionati cu mult mai multa grija. De aceea, consider necesar ca orice spital de stat sa aiba un audit anual extern. De exemplu, totalul cheltuielilor cu sanatatea in Romania nu depaseste 5,4% din PIB in timp ce in alte tari europene, cheltuielile ating: Franta - 11,1%; Germania - 10,7%; Olanda - 9,2%; Marea Britanie - 8,3%. In aceste conditii, este clar ca sistemul trebuie reformat, iar acest lucru se poate face doar daca exista vointa politica.
WS.ro: Care a fost cel mai mare „defect" al proiectului de lege lansat in decembrie 2011 si retras in ianuarie 2012 - a fost vorba despre schimbarile propuse in sine sau despre modul in care acestea au fost comunicate? Au fost, deci, probleme legate de forma si nu de fond?
C.R.: Da, cred ca cea mai mare greseala a fost legata de comunicare in ceea ce priveste vechiul proiect de legea al sanatatii retras. Si la acel proiect UNSAR a adus comentariile si amendamentele necesare perfectionari proiectului de lege respectiv spre folosul pacientului final, insa comunicarea a fost precara intre populatie, institutiile care au lucrat la proiectul de lege si mediul politic mai ales tinand cont de faptul ca se propunea o modificare radicala a gestionarii contributiilor si anume de catre asiguratorii privati care indeplineau anumite conditii de eligibilitate.
WS.ro: Cum ati aprecia proiectul noii legi a sanatatii comparativ cu cel retras anterior? Considerati ca reprezinta o formula mult imbunatatita fata de cea propusa in 2011?
C.R.: In baza argumentelor (mult prea putini bani alocati pentru sanatate pe cap de locuitor- Cheltuielile cu sanatatea pe cap de locuitor au scazut in ultimii ani, de la 353 Euro in 2008, la 310 Euro in 2009, pentru 2012 estimandu-se cheltuieli de 250 Euro pe cap de locuitor) din raspunsul de la intrebarea 1 si a realitatii pe care nu o putem nega, in mod evident este nevoie de reforma in Romania, dar tot asa cum va spuneam mai sus este necesar ca orice lege am avea ea sa fie aplicata, sa existe vointa politica.
Prin noul proiect s-a dorit crearea unui cadru legislativ complet, care sa aiba o viziune pe termen mediu si lung, urmand sa poata fi completat sau modificat printr-o legislatie secundara. Nu este o idee rea, pentru ca orice tara trebuie sa aiba o strategie in domeniul sanatatii, dar nu sunt optimista ca acest proiect de lege va fi aprobat pana la sfarsitul anului de catre Parlement. Unul din principiile enuntate de noul proiect si pe care noi il sustinem este autonomia in administratrea Fondului national de asigurari obligatorii de sanatate adica scoaterea lui din bugetul consolidat al statului.
De asemenea, se incearca marirea volumului de contributii prin cresterea masei celor care contribuie, precum si participarea bugetului statului la plata contributiilor pentru anumite categorii de persoane scutite acum de la plata. Problema este ca aplicarea cotei de 5,2 % platita de angajator se va face la salariu mediu brut si va avea un impact destul de mare asupra bugetelor companiilor, indiferent daca sunt de stat sau private. Avem inca o rata a somajului destul de mare si nu cred ca aceasta masura ar rezolva problemele fondului unic de sanatate. Efectul ar fi cresterea numarului de someri, deci indirect povara se va intoarce la stat deoarece pentru acestia statul va plati contributiile la sanatate din bugetul de somaj.
Statul si-a propus in urmatorii 2 ani sa restructureze spitalele, cadrele medicale sa nu mai aiba statut de bugetari astfel incat sa poata sa-si negocieze salariul, sa reduca numarul caselor judetene de sanatate ceea ce inseamana si o reducere a costurilor din sistem, ulterior acestea urmand sa-si schimbe statutul in societati mutuale de asigurari de sanatate. Ramane de vazut in ce masura acestea vor putea indeplini criteriile de solvabilitate prevazute de legislatia in vigoare.
WS.ro: Reforma sanatatii trebuie sa aiba la baza principiul solidaritatii sau cel al asigurarii, respectiv calcularea primei in functie de risc?
C.R.: Asigurarile obligatorii de sanatate au in general la baza principiul solidaritatii care nu exclude calcularea primei sau a contributie in functie de evaluarea riscurilor preluate in asigurare. In lume se folosesc ambele variante: o contributie calculata ca si procent din salariul si, respectiv, fondul de salarizare cat si contributii fixe. Cred ca cel mai important este modul cum folosim fondurile colectate si cat de transparenti sunt furnizorii de servicii medicale privind costul serviciilor prestate. Pentru varianta contributiei fixe (prime) ar trebui ca Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Sanatate sa poata centraliza si raporta date statistice, la nivel de tara si regional, privind toate cheltuielie efectuate in sistem cu fiecare tip de serviciu medical, boala astfel incat sa avem un cost real al serviciilor prestate. Dupa cum stim chiar din declaratiile Ministrului Sanatatii inca nu exista aceste date statistice complete disponibile.
WS.ro: Pana unde vedeti implicarea sectorului privat in Sanatate? Ce conditii de concurenta, reglementare sunt necesare, astfel incat, sa nu se creeze lanturi orizontale si un monopol pe un anumit teritoriu sau pe o anumita zona a tarii?

C.R.: siguratorii privati, nu vor putea oferi pachetul de baza decat celor care vor achizitiona si o asigurare facultativa, potrivit prevederilor actuale. Pe de alta parte, cei care isi fac o societate mutuala (actualele Casa judetene), pot sa faca lucrul asta fara sa fie obligati sa achizitioneze si o asigurare facultativa. Dupa doi ani, in care s-ar restructura institutiile statului, incepand cu 2015, asiguratorii privati ar putea acoperi pachetul de baza, dar numai pentru acei clienti care deja au achizitionat o asigurare facultativa. Pentru pacienti, din punct de vedere legal, nu este corect. Nu poti sa obligi un pacient sa plateasca in plus daca vrea sa aleaga un asigurator privat pentru gestionarea contributiilor aferente pachetului de baza. Cu alte cuvinte, statul ii ingradeste aceasta posibilitate, fiind in contradictie cu principiul enuntat de proiectul de lege, privind liberatea asiguratului de a alege intre un asigurator privat sau de stat.
Asiguratorii vor putea oferi asigurari facultative complementare si suplimentare.

Asigurarile complementare pot veni in sprijinul imediat al clientilor acoperind acea parte din pretul unui serviciu medical care probabil nu va mai fi acoperita de stat. Pentru a sprijini si dinamiza asigurarile facultative private este necesar un sprijin din partea Ministerului de Finante pentru acordarea deductibilitatii fiscale nu doar la nivel de angajator, ci si la nivel de angajat. Daca aceste asigurari nu ar mai fi considerate beneficiu salarial si nu s-ar impozita cu 16 % la angajat, tot mai multi angajatori ar fi tentati sa inlocuiasca abonamentele cu o asigurare de sanatate care acopera si spitalizarea si ofera acces la mai multi furnizori de servicii medicale. Aceasta concurenta neloiala intre tratamentul fiscal al abonamentelor, realizate pe baza contractelor de medicina muncii, si asigurarile facultative trebuie sa revina in atentia autoritatilor si sa-si gaseasca o rezolvare.

Wall-Street - 2012