Cosmin Vladimirescu - MasterCard

Cosmin Vladimirescu

Cosmin Vladimirescu lucreaza in domeniul bancar din anul 2000, la un an dupa ce a absolvit Universitatea Romana-Americana din Bucuresti. Si-a inceput cariera la Bancpost, ca manager de frauda a cardurilor. Dupa o experienta de

sapte ani, a fost recrutat de MasterCard, ca account manager in anul 2007. Dupa trei ani, este ales ca country manager pentru MasterCard in Romania, functie care o ocupa si in prezent.

 

Articole din presa:

 

Ce este şi ce nu este taxa de interchange

Complexe şi complicate, mecanismele de funcţionare a pieţei de carduri nu sunt dezbătute public prea des. Aşa se face că, atunci când se vorbeşte despre ele, apar confuzii, iar informaţiile pot fi rearanjate din diverse perspective, în funcţie de interesul şi de nivelul de documentare ale celui care le prezintă. Este reţeta clasică pentru zvonuri: apar uşor şi cer, ulterior, explicaţii detaliate şi extinse pentru a fi demontate.
Taxa de interchange - unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă - a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?
Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.
Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.
Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.
Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice
Grosso modo vorbind, la un preţ actual de 100 de lei, care include interchange fee-ul de 1,2%, eliminarea sa ar însemna atingerea ipotetică a unui preţ de 98,8 lei, iar reducerea lui la 0,3%, cum se mai discuta, ar duce la un alt preţ ipotetic de 99,7 lei. Calculele ar fi corecte dacă 100% din tranzacţii ar fi plătite cu cardul şi dacă acest comision s-ar aplica, evident, la toate tranzacţiile. Dar cum ele sunt doar 6% din total, „câştigurile„ consumatorului la raft, din presupusele reduceri ale preţurilor, ar fi, evident, nule.
Reduceri ale unor taxe şi costuri mult mai semnificative (TVA) şi aplicabile tuturor plăţilor fără excepţie nu au dus în trecut, aşa cum ne arată experienţa directă, la reduceri ale preţurilor la raft. Iar pentru bănci, pierderea unei surse de venit dintr-o taxă achitată de comerciant poate fi rapid compensată prin eventuala creştere a taxelor de emitere sau de administrare a cardurilor, caz în care posesorul de card plăteşte direct, clar, şi în plus faţă de ce plăteşte acum.
Interchange-ul are o menire simplă: de compensare a costurilor unei tranzacţii - inclusiv a riscurilor financiare, foarte frecvente în ultimii ani – şi, foarte important, are o destinaţie clară: dezvoltarea sistemului de plată cu cardul prin investiţii în infrastructura de plată. Exemplele din alte ţări ale Uniunii Europene, în care autorităţile au impus reducerea sa, nu ţin cont nici de nivelul de dezvoltare a pieţelor respective şi nici de ponderea plăţilor cu cardul. De fapt, aici posesorii de carduri au ajuns să plătească mai mult pentru cardurile lor (de exemplu, prin comisioane anuale mai mari) şi nu au văzut reduceri de preţuri în magazine.
Într-o economie în care fiscalizarea şi colectarea taxelor sunt subiecte fierbinţi, care revin frecvent în discuţia publică, extinderea folosirii cardurilor e o cale de a descuraja economia neagră şi evaziunea fiscală, printr-un mijloc care nu e nici coercitiv, nici atât de costisitor pe cât ar vrea unii să dea de înţeles. Şi reprezintă, desigur, un pas înainte către comerţul modern, electronic, mobil, convenabil, pe care, în sinea noastră, cu toţii ni-l dorim.
Evident, putem continua să strigăm „lupul„ şi să amestecăm deliberat interchange-ul cu taxele şi comisioanele şi birurile de care consumatorul român se simte împovărat. E, la urma urmei, un scenariu clasic de „comunicare„. Dar, dacă tăiem resursele de dezvoltare a pieţei de carduri, aşa fragilă cum este ea acum, şi dacă demontăm obiceiurile de plată cu cardul construite în ani de educaţie financiară, riscăm să pierdem mult mai mult decât ne dorim să câştigăm.

BusinessMagazine - 2013

 

 

MasterCard deschide un business lounge pe aeroportul Otopeni

MasterCard deschide un business lounge pe Aeroportul Bucureşti Otopeni Henri Coandă, oferind acces gratuit posesorilor de carduri MasterCard Premium – Platinum, World, World Elite şi Corporate. Cu o suprafaţă de peste 350 mp, MasterCard Business Lounge poate găzdui până la 80 de călători, punând la dispoziţia acestora gustări, cafea, băuturi răcoritoare şi alcoolice.
Deschiderea MasterCard Lounge pe aeroportul din Bucureşti face parte dintr-un program regional; MasterCard a deschis alte asemenea saloane în Praga, Budapesta şi Kiev, iar posesorii de carduri MasterCard Premium pot beneficia, de asemenea, de intrare gratuită în salonul de business al aeroportului din Viena.
"Mă bucur să particip la deschiderea acestui lounge în Bucureşti, ca parte a proiectului regional pe care l-am coordonat în ultimele luni," a spus Denisa Mateescu, Vice President Market Development MasterCard Europe. "Sunt sigură că acesta va fi un popas plăcut pentru toţi posesorii de carduri MasterCard Premium care călătoresc în străină."
Chiar dacă nu au asupra lor laptopurile sau tabletele, vizitatorii MasterCard Lounge pot să-şi verifice mail-urile sau să navigheze pe Internet, pentru că salonul este dotat cu tablete puse la dispoziţie de către Microsoft România. Având sistemele de operare Windows 8.1 şi Office 2013 instalate pe tablete, călătorii vor putea inclusiv să modifice sau să creeze documente Word, Excel şi Power Point sau să urmărească aplicaţii de business cum sunt Torch for Basecamp – pentru a ţine mai bine evidenţa agendei zilnice – şi Tradeville, care îi ajută să fie la curent cu evoluţiile pieţei bursiere.
"(...) călătoriile internaţionale sunt situaţii tipice în care cardurile îşi arată cel mai bine utilitatea," a spus Cosmin Vladimirescu, General Manager România şi Moldova, la MasterCard.
Barul este aprovizionat şi gestionat de Alpha Rocas, partener al proiectului.
Design-ul şi amenajarea MasterCard Lounge au fost realizate de doi arhitecţi români, Marian Oprea şi Iulia Trifan – 122 StudioLab.
MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

Businessmagazine - 2013

 

 

MasterCard va începe procedurile de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

MasterCard România a primit acceptul Ministerului Finanţelor Publice pentru începerea procedurilor de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator al plăţilor electronice cu carduri MasterCard şi Maestro, astfel încât populaţia să-şi poată plăti taxele şi impozitele cu cardurile din martie 2015.
Persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată.
MasterCard a fost prima companie de plăţi care a comunicat Ministerului Finanţelor Publice disponibilitatea pentru licenţierea Trezoreriei Statului ca acceptator, în condiţiile solicitate, licenţierea directa a Trezoreriei putând deveni, astfel, o premieră mondială, se arată într-un comunicat al operatorului de plăţi.
"Proiectul actual, care permite licenţierea directă a Trezoreriei Statului şi ataşarea unei soluţii de plată la Spaţiul Virtual Privat este, de fapt, soluţia optimă pe care o căutam, atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Ea permite posesorilor de carduri MasterCard şi Maestro să-şi plătească nu unele taxe, ci toate taxele şi impozitele, de oriunde din ţară ar decurge acestea, într-un singur loc, printr-o singură soluţie de plată", a declarat în comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România.
Compania a anunţat că va depune imediat documentaţia necesară pentru licenţierea Trezoreriei şi va începe demersurile în cadrul organizaţiei pentru tratarea întregului proces cu prioritate.
Procedurile de licenţiere şi implementare pot dura, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, între 6 şi 12 luni.
MasterCard îşi propune ca termen de finalizare a procedurilor de licenţiere şi implementare a soluţiei de plată online luna martie a anului viitor, termen de plată pentru multe dintre obligaţiile fiscale ale contribuabililor.
"Cu aceasta formulă, în care Trezoreria Statului este acceptator, iar contribuabilul poate vizualiza şi plăti tot ce datorează statului într-un singur loc, vom dispune de varianta cea mai simplă, mai sigură, mai confortabilă şi mai directă de a ne plăti taxele. Pentru stat, aceasta înseamnă o colectare mai rapidă şi mai eficientă, pentru contribuabil înseamnă economii de timp şi efort atât de mari, încât sunt greu de cuantificat", a arătat Vladimirescu.
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat la începutul lunii octombrie că, potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.
Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat la acel moment pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.
În actul normativ se arată că Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii.
Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plată numai în anumite condiţii, printre care se stabileşte limitarea comisionului perceput fiecărei tranzacţii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie şi instituţii publice.
Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.
"Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat", transmitea Ministerul Finanţelor.
Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, sunt suportate din bugetul de stat, iar cele favorabile vor reprezenta venit la bugetul statului.

Businessmagazine - 2014

 

 

Românii îşi vor putea plăti taxele şi impozitele cu cardurile MasterCard şi Maestro începând din martie 2015

MasterCard România a primit acceptul Ministerului Finanţelor Publice pentru începerea procedurilor de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator al plăţilor electronice cu carduri MasterCard şi Maestro, astfel încât populaţia să-şi poată plăti taxele şi impozitele cu cardurile din martie 2015.

Persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată.
MasterCard a fost prima companie de plăţi care a comunicat Ministerului Finanţelor Publice disponibilitatea pentru licenţierea Trezoreriei Statului ca acceptator, în condiţiile solicitate, licenţierea directa a Trezoreriei putând deveni, astfel, o premieră mondială, se arată într-un comunicat al operatorului de plăţi.
"Proiectul actual, care permite licenţierea directă a Trezoreriei Statului şi ataşarea unei soluţii de plată la Spaţiul Virtual Privat este, de fapt, soluţia optimă pe care o căutam, atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Ea permite posesorilor de carduri MasterCard şi Maestro să-şi plătească nu unele taxe, ci toate taxele şi impozitele, de oriunde din ţară ar decurge acestea, într-un singur loc, printr-o singură soluţie de plată", a declarat în comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România.
Compania a anunţat că va depune imediat documentaţia necesară pentru licenţierea Trezoreriei şi va începe demersurile în cadrul organizaţiei pentru tratarea întregului proces cu prioritate.
Procedurile de licenţiere şi implementare pot dura, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, între 6 şi 12 luni.
MasterCard îşi propune ca termen de finalizare a procedurilor de licenţiere şi implementare a soluţiei de plată online luna martie a anului viitor, termen de plată pentru multe dintre obligaţiile fiscale ale contribuabililor.
"Cu aceasta formulă, în care Trezoreria Statului este acceptator, iar contribuabilul poate vizualiza şi plăti tot ce datorează statului într-un singur loc, vom dispune de varianta cea mai simplă, mai sigură, mai confortabilă şi mai directă de a ne plăti taxele. Pentru stat, aceasta înseamnă o colectare mai rapidă şi mai eficientă, pentru contribuabil înseamnă economii de timp şi efort atât de mari, încât sunt greu de cuantificat", a arătat Vladimirescu.
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat la începutul lunii octombrie că, potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.
Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat la acel moment pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.
În actul normativ se arată că Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii.
Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plată numai în anumite condiţii, printre care se stabileşte limitarea comisionului perceput fiecărei tranzacţii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie şi instituţii publice.
Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.
"Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat", transmitea Ministerul Finanţelor.
Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, sunt suportate din bugetul de stat, iar cele favorabile vor reprezenta venit la bugetul statului.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Power office: Cosmin Vladimirescu, General Manager MasterCard

Nu-i găseşti mai niciodată la birou şi în fiecare săptămână sunt în altă ţară. Sunt dependenţi de ultimele tehnologii ce-i ţin conectaţi la mailul de la birou şi ca să lucreze nu au nevoie de linişte sau spaţiu privat, orice lounge de aeroport e potrivit. Aceasta este noua generaţie de manageri globali pentru care biroul este peste tot în lume.
„Cred că suntem 5% care lucrăm aşa, dar procentul va creşte sigur la 10-15% în câţiva ani", spune Cosmin Vladimirescu, Ge­neral Ma­na­ger MasterCard, într-un interviu acordat chiar în aeroport, în Lounge-ul MasterCard.
Întâlnirile zilnice îl ţin pe Vladimirescu 80% din timp departe de biroul din Bucureşti, iar o dată pe săptămână pleacă în altă ţară. Şi în birourile MasterCard din Londra, o dată pe săptămână cineva lucrează de acasă, cu rândul.
„Biroul ca spaţiu limitat devine demodat. Toate aplicaţiile pe care le folosesc companiile azi sunt online, aşa că poţi să le accesezi de oriunde, nici de laptop nu ai neapărat nevoie, îţi faci treaba cu telefonul sau tableta. Şi atunci când sunt în România îmi stabilesc majoritatea întâlnirilor în afara biroului. Nu lucrez în modul clasic. Sunt pe deplin conectat la ce am de făcut, dar n- am nevoie de linişte ablsolută în jurul meu, pot să-mi fac treaba fără probleme, mai ales dacă e vorba de trimis mesaje sau mailuri."
De ce ai nevoie ca să lucrezi din mers?
„Întotdeauna folosesc telefonul pentru mailuri şi mesaje, iar când sunt în maşină dau majoritatea apelurilor telefonice, am un sistem integrat hands free. Maşina pe care vreau să mi-o cumpăr curând are un sistem care-i permite să downloadeze mailurile din BlackBerry şi să mi le poată citi sau poate chiar să scrie mailuri după dictare.
Ca gadgeturi am acum un Google Nexus 10 şi un iPhone 5s. Familia mea e la fel, şi nevasta şi copii mei încearcă la rândul lor tot felul de gadgeturi. Acum două luni ne-am cumpărat un iMac de 27 de inchi, plus console şi alte jucării."

Ce obiceiuri are noua specie de manageri „on the run"?
„Când călătoresc sunt un mare consumator de loungeuri, acolo am timp să -mi pun lucrurile în ordine. Întotdeauna când plec la drum ajung mai devreme, ştiu cum să trec mai repede prin vamă, cum să optimizez parcursul prin aeroport astfel că mereu am jumătate de oră să beau o cafea.
MasterCard are un lounge şi în Budapesta şi în Viena, şi oricum sunt frequent flyer pe toate liniile aeriene, aşa că am acces la toate lounge-urile. Apropo de cafea, beau întotdeauna cafele scurte, ca să nu se răcească, nu stau mult într-un loc", spune Vladimirescu, mai în glumă , mai în serios.
„Când sunt în altă ţară, încerc mereu gastronomia ţării respective. Dacă merg în Franţa sau în Italia, mănânc întotdeauna bine, în Londra mai puţin.
Însă business trip-urile sunt destul de scurte, nu mai e timp de altceva decât de job. De obicei, văd aeroportul, taxiul sau metroul, camera de hotel şi un restaurant sau două. Din când în când ajun g în destinaţii exotice şi dacă-mi permite timpul, îmi prelungesc şederea, fie alături de familie, fie de colegi. De obicei, când sunt în vacanţă nu caut neapărat hoteluri pentru că sunt acolo 150 de nopţi pe an. Încerc să merg în vacanţă în Grecia de exemplu, unde închiriez o vilă şi sunt «self catered» , nu mai am nevoie de nimic."

Cum te schimbă un astfel de job?
„În mod cert m-a schimbat, pe mine şi pe cei din jur. Dacă mă întrebai acum zece ani cum vreau să-mi cresc copiii, aş fi spus că vreau să le ofer cele mai bune condiţii, să-i dau la cele mai bune şcoli. Acum cred că cel mai important lucru pe care-l poate face un părinte este să le arate copiilor săi lumea ca să vadă cât de diversă e", încheie Cosmin Vladimirescu.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

MasterCard mârâie la proiectul de reducere a taxelor reţinute retailerilor la plăţile cu cardul

MasterCard, una dintre cele două mari companii internaţionale de carduri care îşi împart piaţa locală, nu a întârziat ieri să atace proiectul Ministerului Finanţelor privind plafonarea comisioanelor pe care le suportă comercianţii care acceptă plata cu cardul la POS, invocând ameninţarea ca băncile să le perceapă clienţilor comisioane mărite pentru a compensa pierderea de venituri.
Finanţele au pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care intenţionează să reducă puternic comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe băncii acceptatoare (căreia îi aparţine POS-ul instalat la comerciant) şi care la rândul ei îi taxează pe comercianţi.
Comisionul de interschimb pentru cardurile de debit ar urma să fie limitat la 0,2%, iar cel pentru cardurile de credit la 0,3%, faţă de circa 1% în prezent. Astfel comercianţii ar urma să fie încurajaţi să accepte cardurile la plată şi în acelaşi timp n-ar mai fi tentaţi să transfere acest cost în preţul produselor.
MasterCard, care alături de Visa este beneficiar direct al comisionului interbancar reţinut de băncile emitente ale cardurilor, se grăbeşte să anticipeze că preţurile afişate de comercianţi nu vor scădea în cazul în care comisioanele ar fi reduse. „Din experienţa de pe alte pieţe, comercianţii nu transferă beneficiile rezultate dintr-un comision mai mic către consumatorul final, prin preţuri mai scăzute la produse, în schimb există pericolul real ca acelaşi consumator să plătească mai mult pentru utilizarea mijloacelor de plată electronice", afirmă Cosmin Vladimirescu, director general al MasterCard pentru România şi Moldova.
Concurenţii de la Visa nu au comentat până acum iniţiativa Ministerului Fi­nan­ţelor. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, începând cu anul 2012 nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor naţionale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de către MasterCard şi aplicat de băncile membre. În ceea ce priveşte comisionul interbancar în sistemul Visa, aplicabil în Ro­mânia, acesta este stabilit la nivel naţional de către băncile membre Visa.
În acelaşi timp, Finanţele consideră că limitarea comisioanelor ar putea avea efect pozitiv asupra micilor comercianţi care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceştia fiind nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri din cauză că au o capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile).
„Experienţa din ţări unde comisioanele interbancare au fost reduse prin intervenţie legislativă dovedeşte că aceste costuri au fost transferate asupra posesorilor de carduri, băncile emitente fiind nevoite să ajusteze comisioanele pe care aceştia le plătesc, pentru a compensa pierderile de venituri, rezultate în urma reducerii forţate a comisioanelor de interchange. Spre exemplu, în Spania, comisioanele interbancare au fost reduse cu aproape 60% în perioada 2006 - 2010. Astfel, comisioanele deţinătorilor de carduri au fost majorate de că­tre băncile emitente cu 50%", contrazice MasterCard aş­tep­tările guvernamentale.
Plata cu cardul la POS este în prezent un serviciu gratuit pentru posesorii instrumentelor de plată. Băncile percep doar comisioane de administrare anuală a cardurilor. Ar exista astfel riscul ca plata să ajungă să fie taxată dacă MasterCard şi Visa vor ţine morţiş să recupereze comisioanele interbancare pierdute prin aplicarea noilor reglementări.
MasterCard se teme că băncile nu vor mai avea bani pentru investiţii în tehnologie şi securitate, însă preferă să nu ia în calcul perspectiva aplicării unor comisioane mai mici la un volum mult mai mare de plăţi, în condiţiile în care instalarea de POS-uri nu ar mai fi o extravaganţă pentru micii comercianţi.
Comisioanele practicate de companiile de carduri reprezintă de mai mulţi ani o problemă inclusiv la nivel european. Anul trecut Comisia Europeană a început să investigheze MasterCard în privinţa eventualei încălcări a regulilor europene antitrust prin modul de stabilire a comisioanelor interbancare pentru plata cu cardul. Comisia interzisese încă din 2007 unele dintre comisioanele aplicate de compania de carduri. O investigaţie similară pe probleme de competiţie a fost lansată şi în cazul Visa.

ARB nu s-a decis dacă susţine sau contestă proiectul
Proiectul Ministerului Finanţelor privind plafonarea comisioanelor interbancare aferente plăţilor cu cardul a fost dat publicităţii de marţi, însă până aseară comunitatea bancară nu-şi formase o primă părere. „Proiectul de ordonanţă se află în analiza instituţiilor de credit, opinia comunităţii bancare urmând să fie remisă MFP până la încheierea perioadei oficiale de consultare publică", a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, citat de Mediafax.
Valoarea plăţilor cu cardul la POS s-a apropiat anul trecut de 6 mld. euro, înregistrând o triplare pe parcursul crizei. Piaţa este încă puţin dezvoltată, utilizarea de bază a cardurilor fiind retragerile de numerar de la bancomat care ating volume de 4 - 5 ori mai mari decât plăţile. De asemenea, portofoliile de carduri de credit ale băncilor rămân modeste.
În aceste condiţii, nu ar fi prea mult loc de încărcare a clienţilor existenţi cu comisioane mărite care să compenseze pierderile iniţiale de venituri ale MasterCard, ale Visa şi într-o mai mică măsură ale băncilor.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Vladimirescu, MasterCard: In 2-3 ani, Romania va avea peste 7 mil. carduri contactless

Numarul de carduri contactless din Romania va creste semnificativ in urmatorii ani, totalul acestora fiind asteptat sa depaseasca 7 milioane, estimeaza Cosmin Vladimirescu, general manager pentru Romania al MasterCard.
Cele mai bune companii recruteaza pe eJobs. Aplica acum!

"Ma astept sa vedem in Romania peste 7 milioane de carduri contactless in urmatorii 2-3 ani. Ce ma doare si ma intristeaza este ca atunci cand ma duc la McDonalds, unde exista terminale care accepta contactless, vad persoane care desi au carduri contactless prefera in continuare sa le introduca in POS in loc sa faca o tranzactie contactless. Este un efort educational care trebuie facut concomitent cu emiterea de carduri si POS-uri contactless", a declarat Cosmin Vladimirescu, in cadrul conferintei Banking 2.0 organizata de wall-street.ro in parteneriat cu MasterCard si Telekom Romania.
Ce ma doare si ma intristeaza este ca atunci cand ma duc la McDonalds, unde exista terminale care accepta contactless, vad persoane care desi au carduri contactless prefera in continuare sa le introduca in POS in loc sa faca o tranzactie contactless
Potrivit acestuia, in Romania exista in momentul de fata 7.000 de terminale contactless, reprezentant circa 6% din piata. De asemenea, numarul de carduri contactless din prezent este de peste 1 milion.
"Acceptarea tehnologiei contactless va fi in crestere in anii urmatori. 11 din primii 20 retaileri din Romania, care genereaza peste 30% din volume, au trecut deja la contactless; am reusit sa ii convingem si nu a fost greu", a mentioant Cosmin Vladimirescu.

wall-street - 2014

 

 

Cosmin Vladimirescu, MasterCard, participa la Banking 2.0. Vom dezbate evolutia platilor contactless in Romania

Cosmin Vladimirescu, general managerul pentru Romania al MasterCard, va participa la Banking 2.0, a treia editie a conferintei dedicate inovatiei in banking, organizata de wall-street.ro in 28 octombrie. Managerul MasterCard va sustine o prezentare in primul panel dedicat platilor contactless.
Un An Nou cu Adevarat Fericit incepe la Red Angus Steakhouse! Rezerva-ti locul acum!

In 28 octombrie, vom dezbate impreuna cu Dragos Chivu (director general Printec Group Romania) Cosmin Vladimirescu (general manager MasterCard), Cristian Lia (manager cards administration) si Orlando Docan (Finance Business Development Manager Oberthur Technologies) viitorul platilor contactless in Europa si in Romania.
Esti interesat de tehnologia contactless si de ultimele inovatii in banking? Te poti inscrie la a treia editie a conferintei Banking 2.0, eveniment organizat de wall-street.ro in 28 octombrie. Inscrierile au inceput deja. Participarea este GRATUITA.
Conform ultimelor statistici din Europa, punctul critic a fost atins in mai multe tari, printre care Marea Britanie, unde utilizarea cardurilor contactless in reteaua de transport public a explodat, si Spania, unde o banca a trecut chiar la urmatorul nivel, introducand bratari contactless pentru a face mai atractiva tehnologia pentru tineri.
Cei 4 specialisti de la Banking 2.0 vor incerca sa rapunda la o intrebare cheie in ceea ce priveste evolutia platilor contactless: Cat mai avem pana la "tipping point" in Romania? In plus, vom explica cat de sigure sunt platile contactless si ce trebuie sa stie utilizatorii de carduri si telefoane cu NFC?
Cosmin Vladimirescu are o experienta de peste 14 ani in domeniul cardurilor. El a ajuns la MasterCard in aprilie 2007, cand, dupa 7 ani petrecuti in industria bancara, a fost numit Account Manager pentru Romania. Anterior, intre 2005 si 2007, Vladimirescu a condus primul departament de frauda si refuzuri de plata la Bancpost, analizand situatiile de risc si gestionand solutiile de prevenire a fraudelor pe card.
Cariera sa in domeniul cardurilor a inceput insa in 2000, cand a ocupat functia de Ofiter de frauda carduri, tot in cadrul Bancpost. Timp de cinci ani, Cosmin Vladimirescu a monitorizat utilizarea frauduloasa a cardurilor si POS-urilor.
Cosmin Vladimirescu este absolvent al Facultatii de Management-Marketing, Universitatea Romano-Americana, promotia 1999.

wall-street - 2014

 

 

Cosmin Vladimirescu: Platile la POS cresc. Veniturile stagneaza

Numarul tranzactiilor facute la POS-urile romanesti prin cardurile MasterCard a crescut cu 17,3% in trimestrul doi din 2014 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, crestere sustinuta prin "mutarea volumelor de la ATM la POS", sustine Cosmin Vladimirescu, general manager MasterCard, la WALL STREET 360.
MasterCard a avut o campanie de utilizare a POS-urilor, care a implicat si o componenta educationala, in urma careia s-a constatat ca numarul tranzactiilor a crescut cu 17,3% in perioada aprilie-iunie 2014 fata de aceeasi perioada din 2013.
De altfel, potrivit BNR, piata tranzactiilor a crescut in aceeasi perioada cu 11,1%. "Asta inseamna ca MasterCard a inregistrat o crestere peste media pietei pe care, de altfel, tot noi am sustinut-o", precizeaza Cosmin Vladimirescu.
Avand in vedere ca veniturile romanilor nu au crescut, acest fenomen ar putea fi explicat, in opinia lui Cosmin Vladimirescu, prin "mutarea volumelor de la ATM la POS".
"Salariile nu s-au schimbat foarte mult fata de anul trecut, in schimb obiceiurile romanilor s-au schimbat, acestia folosind cu 20% mai multi bani pentru cumparaturi decat pentru retrageri de numerar", spune managerul MasterCard.
Proiectul TV WALL-STREET 360, un format interactiv cu focus pe analiza de business. Saptamana 22-26 septembrie, dedicata inovatiei in banking si platilor cu cardul, este realizata in parteneriat cu procesatorul de tranzactii bancare Provus.

wall-street - 2014

 

 

Cosmin Vladimirescu, MasterCard, invitatul WALL-STREET 360: am discutat despre piata cardurilor

In saptamana 22-26 septembrie, in fiecare zi, de luni pana vineri, bancheri, furnizori de servicii si produse pentru sistemul bancar, operatori de carduri, analizeaza piata cardurilor si inovatia in banking, intr-o dezbatere interactiva transmisa live, astfel incat la finalul saptamanii vom avea o viziune complexa asupra temelor discutate.
Saptamana pietei cardurilor si a inovatiei in banking este realizata in parteneriat cu procesatorul de carduri bancare Provus.
Fiecare saptamana va fi alocata unei alte industrii asa ca ramaneti alaturi de WALL-STREET 360 pentru a afla opinii, idei si dezbateri pe teme din domeniul tau.

wall-street - 2014

 

 

Cosmin Vladimirescu, MasterCard: Platile contactless reprezinta viitorul

Cosmin Vladimirescu, Country Manager pentru Romania si Moldova MasterCard Europe, considera ca in perioada urmatoare se va pune accentual pe dezvoltarea si imbunatatirea platformelor pentru platile contactless sau al cardurilor cu display.
Cel mai batran DJ. Nu e altul decat Dragos Bucur. Hai sa-l vezi.

Platile cu telefonul mobil si tehnologia NFC reprezinta deja directia catre care piata cardurilor se indreapta, mai intai cu proiecte mai mici, de test, dupa care vor urma proiectele comerciale. In ultimii ani am asistat la o personalizare si o diferentiere a produselor din portofoliile bancilor, iar platile contactless reprezinta viitorul", a declarat Vladimirescu, pentruwall-street.ro.
In opinia sa, in urmatorii ani, bancile si comercianti vor trebui sa colaboreze pentru a aduce clientilor produse segmentate, cu un grad ridicat de diferentiere, care sa se muleze pe stiluri de viata diferite si sa simplifice activitatile de zi cu zi, prin adaugarea de noi functionalitati.
„Tehnologia, cu cat mai complexa, cu atat trebuie sa fie mai usor de utilizat si sa sa simplifice viata utilizatoului", explica Cosmin Vladimirescu.
Dintre programele de loialitate demarate de banci, cele mai de succes, care au crescut utilizarea la comercianti, sunt cele de recompense si beneficii – cu rate fara dobanda sau acumulare de puncte ce pot fi preschimbate apoi in produse sau folosite pentru reduceri.
„Programele de beneficii functioneaza foarte bine atat pe segmentul mass market, cat si pe cel premium, fie de debit, fie de credit, unde MasterCard are propriul program destinat posesorilor de carduri MasterCard premium si corporate: MasterCard Elite. In acest caz, beneficiile sunt de la reduceri permanente in reteaua de comercianti parteneri, ce include marci de renume, pana la bonusuri speciale, cum ar fi consilier pentru alegerea unui cadou, primirea cu un pahar de sampanie sau prezentari de moda private, ale ultimelor colectii", a explicat managerul MasterCard.

wall-street - 2012

 

 

O zi din viata unui manager MasterCard: "Blackberry provoaca dependenta"

O zi din viata lui Cosmin Vladimirescu, country manager pentru Romania si Moldova in cadrul MasterCard Europe, incepe cu cafeaua de dimineata si continua printre intalniri cu bancheri si conferinte telefonice in care subiectul principal de discutie il reprezinta cardurile. Vorbeste despre tehnologie, inovatie, plati cu cardul sau parteneriate si nu poate sa renunte la Blackberry-ul sau, de care are atasat un card contactless.
ING Credit Card - Cumpara tot ce poftesti in 12 rate cu 0% dobanda, oriunde in lume!

Se trezeste la 7 si isi bea cafeaua de dimineata impreuna cu sotia, inainte ca cei doi copii ai lor sa se trezeasca. Ziua de lucru a lui Cosmin Vladimirescu incepe in jur de ora 9 si se termina la ora 19, dupa care urmeaza seara, care este dedicata familiei.
„Plec spre birou in jur de ora 9 si ajung destul de repede. In masina dau o mare parte din telefoane, iar la prima ora imi citesc e-mailurile si imi fac strategia pentru ziua respectiva", povesteste Cosmin Vladimirescu (foto), oficialul MasterCard pentru Romania si Moldova.
El are, in medie, doua intalniri si doua conferinte telefonice, iar fiecare dureaza in jur de doua ore. Intalnirile sale poti fi cu reprezentanti ai bancilor sau cu persoane din cadrul MasterCard, iar conferintele pot fi, spre exemplu, pe tema produselor.
„Am agenda pe Blackberry si o consult periodic. Vorbesc cam 2-3 ore zilnic la telefon si primesc in jur de 100 de e-mail-uri. Blackberry-ul este un telefon foarte bun, dar si foarte periculos din cauza ca provoaca dependenta", explica zambind managerul MasterCard. In ciuda programului incarcat, el nu renunta la masa de pranz, dar uneori pranzul este luat la o intalnire cu clientii.
Exista si zile mai aglomerate in viata sa, mai exact atunci cand pleaca in calatorii de afaceri. „Plec de doua sau trei ori pe luna. Merg des in Republica Moldova si in tara sau in Europa. De exemplu, cand ma duc in Republica Moldova trebuie sa ma intalnesc cu 15 banci in trei zile, in medie ajungand sa am 5 intalniri pe zi", afirma managerul MasterCard.
Cosmin Vladimirescu nu este doar un manger intr-o industrie a cardurilor, ci si un utilizator frecvent al acestora. Realizeaza peste 100 de tranzactii cu cardul pe luna, cardul contactless (atasat pe spatele telefonului mobil) il utilizeaza de aproximativ 15 ori pe luna, iar momentele in care plateste numerar sunt foarte rare.
Country manager-ul MasterCard prefera sa petreaca sfarsitul de saptamana in afara Bucurestiului, de asemenea alaturi de familie.

wall-street - 2011

 

 

Cosmin Vladimirescu, MasterCard: Asistam la un moment de rascruce: cardurile contactless au ajuns la masa critica iar telefonul mobil prinde tot mai mare viteza in lumea platilor

Cardurile contactless cu tehnologia Pay Pass, cu care se pot face plati foarte rapid, fara trecerea prin POS si fara introducerea codului PIN, pentru plati sub 100 de lei, ating masa critica in Romania, iar in urmatorii ani vor inlocui cardurile clasice, apreciaza Cosmin Vladimirescu, General Manager MasterCard pentru Romania si Moldova, intr-un interviu acordat Bancherul.ro. In acelasi timp, platile cu telefonul mobil devin tot mai populare si nu vor trece 5 ani pana vom ajunge si aici la masa critica: "2013 a fost anul implementarilor tehnologiei Pay Pass, astfel ca anul viitor vom vedea un boom al acestor tranzactii, ne e foarte draga zona mobile iar lucurile se dezvolta accelerat acolo si cu siguranta noile tehnologii vor coexista in telefonul mobil".
- Care sunt ultimele tendinte de pe piata cardurilor din Romania?
- Piata din Romania are o latenta in a prelua lucrurile noi, e o rezistenta la schimbare care vine probabil din lipsa de educatie, ceea ce e firesc pe undeva. E si un paradox aici, pentru ca MasterCard a adus in Romania cele mai noi tehnologii, dar care au fost preluate destul de greu. Tehnologia contactless Pay Pass am adus-o aici inca din 2008, la scurt timp dupa premiera europeana din 2006, cu doua proiecte, dintre care unul a fost premiera mondiala la momentul respectiv. Era telefonul de la ING care-ti permitea sa faci top-up dintr-un cont curent intr-un cont de card Maestro, cu autentificare cu PIN. Dar abia acum, dupa fix 5 ani de la introducerea Pay Pass, in noiembrie 2008 cu Garanti si 2 saptamani mai tarziu cu ING, piata platilor contactless a ajuns la masa critica, dupa ce 2013 a fost anul implementarilor noii tehnologii.
- Nu e oarecum firesc sa treaca ceva timp pentru implementarea noii tehnologii si ca utilizatorii sa se familiarizeze cu aceasta?
- Exact asta spuneam: ca am ars multi pasi pe partea de inovatie si am adus foarte repede toate tehnologiile noi, astfel ca in prezent Romania este aliniata complet la cele mai inalte standarde de tranzactionare, avem absolut tot ce se poate. Avem Pay Pass, wallet-uri, platforma de Rewards, suntem probabil in top 5 in lume in privinta noilor tehnologii. Nu stiu cate tari mai au toate aceste lucruri, noi le avem pe toate, le-am implementat printre primii. Dar inca ne zbatem pe la 3 tranzactii pe luna pe majoritatea cardurilor. Cresterea exista, este evidenta, dar se simte lipsa educatiei. Pasii pe scara educatiei nu pot fi sariti, nu poti sari 2-3 trepte odata. Totusi, avem cresteri frumoase de la an la an. Nu sunt evolutii fulminante a volumelor tranzactionate cu cardurile la ATM-uri si POS-uri, pentru ca sunt multe carduri de salarii, care nu prea au crescut. In schimb, se vede majorarea ponderii tranzactiilor la POS. Din volumul oarecum limitat a cheltuielilor pe card, se produce un shift de la ATM, de la cash, catre POS, catre cumparaturi. Se vede de la an la an ca ponderea tranzactiilor la comercianti creste, in detrimentul cash-ului.
- Cat de determinate sunt bancile in a trece la tehnologia contactless?
- Avem tot mai multe portofolii echipate cu Pay Pass, iar drept rezultat tranzactiile devin mai intense, pentru ca bancile s-au indreptat in primul rand catre clientii care faceau parte din segementul tranzactional, catre clientii care deprinsesera utilizarea cardurilor. In primul rand lor le-au schimbat cardurile, lor le-au propus participarea in teste pilot, in toate initiativele noi. Si avem doua institutii de credit, Credit Europe Bank si Cetelem, care au tras concluzia ca Pay Pass-ul face sens pentru ele si pentru toti consumatorii lor, astfel ca de ceva vreme nu emit decat carduri echipate cu Pay Pass. Ceea ce este o decizie foarte importanta.
- Vor incepe toate bancile sa emita doar carduri contactless?
- Viitorul acesta este. Probabil lista bancilor care vor emite doar carduri Pay Pass se va dubla sau tripla la anul, vor fi mai multe banci care vor spune ca de acum inainte totul va fi Pay Pass. E un fenomen care s-a intamplat si in alte tari. Canada, de exemplu, acum cativa ani a luat decizia sa migreze toate cardurile la Pay Pass, asa ca acolo nu mai exista carduri fara tehnologia contactless. Cu siguranta aceasta va fi o modalitate de a tranzactiona pentru marea masa a consumatorilor si in Romania. Nu stiu daca migrarea spre contactless va fi 100% sau 80%, dar pot spune ca numarul bancilor care vor emite in totalitate carduri Pay Pass va creste foarte mult si probabil ca si bancile mari vor emite intr-o pondere total diferita de ce se intampla acum.
- Cat de interesati sunt utilizatorii de carduri sa plateasca cu carduri contactless?
- Mai intai trebuie sa le oferim oamenilor instrumentul de plata si sa-i lasam sa-l foloseasca. Valoarea cardului o vezi in clipa in care incepi sa-l folosesti, altfel nu percepi ca e ceva diferit, pentru ca are doar o sigla suplimentara. Dar in clipa in care esti stimulat de o campanie, atunci percepi beneficiul cardului si incepi sa-l folosesti. De aceea, focusul in acest an a fost pe implementari si, slava Domnului! avem 6 banci active pe partea de emitere si foarte probabil vor mai fi 1-2 pana la sfarsitul anului. Probabil vom termina anul cu 8 emitenti de carduri si probabil 6-7 pe partea de acceptare. Bancile care emit carduri contactless MaststerCard sunt BCR, BRD, ING, Raiffeisen, Garanti, Credit Europe Bank, Cetelem, carora li se adauga pe partea de acceptare UniCredit si asteptam inca cel putin o lansare pana la finalul anului.
- Cum stimulam educatia consumatorilor, increderea acestora in noua modalitate de plata cu cardul contactless, mai rapida?
- Am crescut numarul de carduri, astfel ca la finalul acestui an noi spunem ca am ajuns la masa critica atat pe emitere cat si pe acceptare. Ceea ce inseamna ca avem suficient de multi utilizatori astfel incat sa putem derula niste campanii relevante pentru ei si sa putem sa tragem niste concluzii pe baza comportamentului lor. E un moment de rascruce. Ceea ce altii vad ca fiind viitorul peste 1, 2, 5 ani, noua ni se intampla acum. Avem deja 7-8 banci acceptatoare pentru plati contactless, care au dotat mii de comercianti cu terminale Pay Pass, comercianti alesi dupa preferinta consumatorului de a tranzactiona acolo, nu la intamplare. De exemplu, am ales Carrefour, plentru ca acolo se fac astfel de tranzactii, iar in aceasta saptamana am inceput o campanie la Cora, pentru ca si acolo se fac multe plati cu cardul. Deja putem trimite sute de mii de consumatori sa tranzactioneze contactless si sa fie recompensati pentru fiecare plata facuta. Ei vor incepe astfel sa vada baneficiile, pentru ca sunt oameni pe care acum ii activam, acum au acel prim contact cu lumea contactless, acum scot cardul pentru prima data din portofel sa-l foloseasca astfel.
- Cum se fac, de fapt, platile contractless cu cardul Pay Pass?
- E bine de stiut ca poti plati contactless cu un card Pay Pass, doar prin apropierea cardului de un POS contractless, fara sa mai treci cardul prin POS si fara sa mai introduci codul PIN, in limita sumei de 100 de lei. Pentru plati mai mari, tranzactia se realizeaza in mod obisnuit, cu introducerea codului PIN. Dar pentru a vedea care este avantajul rapiditatii cu care se fac platile contractless, am masurat care e diferenta de timp dintre o plata Pay Pass si o plata in numerar, iar aceasta este de 21 de secunde. Daca se inmultesc aceste secunde cu numarul de clienti care trec pe la o casa din supermarket si cu numarul de case, zeci poate chiar 100 intr-un singur magazin, constatam ca supermarketurile pot economisi o gramada de timp la case si pot astfel sa creasca fluenta clientilor, pentru a servi mai multi consumatori. Iar utilizatorii cardurilor castiga prin faptul ca nu mai stau atat de mult la coada. Reprezentantul unui mare supermarket m-a intrebat cand mai facem o campanie Pay Pass, pentru ca sunt deja multe carduri de acest fel si a cerut emitentului tehnologia Pay Pass si pe cardurile lor cobrand. De asemenea, au inceput discutiile si pentru implementarea platformei de Rewards pe respectivul card. Ceea ce inseamna ca presiunea vine si din partea comerciantilor, care au perceput atat de bine beneficiile pentru toti participantii in sistemul de plati, incat cer ei emitentilor noua tehnologie. Ceea ce e foarte interesant, inseamna ca functioneaza conceputul pe care l-am gandit, face sens pentru toti cei implicati in platile electronice.
- In ce locuri, in afara de magazine, vom mai putea plati rapid, fara introducerea cardului in POS?
- Vom plati mai rapid oriunde, deja avem acceptare in multe locuri, precum transportul public. Este convenabil sa intri la metrou fara sa mai stai la coada pentru a-ti cumpara cartela, pur si simplu apropii cardul sau telefonul de turnichetul de acolo si poti intra. La Sibiu, in transporul in comun, se poate plati, la fel, cu cardul Pay Pass. Si, fireste, la o serie de alti comercianti.
- De ce avem nevoie de carduri paypass, de aceasta noua tehnologie MasterCard Pay Pass?
- Pay Pass-ul nu a fost o inventie de-a noastra, pentru ca facea lucrurile mai interesante, mai cu mot. Nu, noi am vazut ca foarte multe tranzactii au loc in zona platilor de valori mici, evident in numerar, astfel ca ne-am gandit ce am putea face sa inlocuim numerarul. Asa am venit cu ideea Pay Pass. Si in Romania, 70% din tranzactii au loc in intervalul 0-100 de lei. Ca volume, inseamna intr-adevar mai putin, probabil 30% dintre volume, dar totusi ponderea tranzactiilor de mica valoare este uriasa. Chiar si la benzinarii, unde am putea crede ca valoarea medie a tranzactiei e mai sus, avem de-a face cu o aglomerare de tranzactii in jurul valorilor de 50 si 100 de lei. Pentru ca foarte multa lume alimenteaza de sume fixe, 50 sau 100 de lei. Pay Pass-ul acolo se poate dovedi foarte util, poti sa ajungi sa nu mai ai nevoie de casieri, fiind suficient un POS implementat in statia de benzina. Pay Pass-ul poate fi util si la plata taxelor de drum in Europa, pe care poti astfel sa le platesti foarte rapid, evitand problema maruntisului pe care trebuie sa ai grija sa-l ai la tine de fiecare data.
- Cum evolueaza programul Rewards? Aveti planuri de extindere?
- Am lansat acest program cu doua banci pana acum si am terminat implementarea cu a treia banca pe un produs nou, un card specific, deosebit, ce ofera aceste recompense. A fost optiunea bancii, ceea ce demonstreaza ca platforma de Rewards face sens pentru absolut toate produsele, si sper ca de la anul sa fie interesanta atat din perspectiva emitentilor, cat si a comerciantilor. Sper sa avem o prima lansare cu un comerciant foarte mare, care va recompensa tranzactiile cu cardul. Am inceput implementarea programului ca inca o institutie, iar anul urmator urmeaza alte cateva banci. Vrem sa ne extindem si spre zona comercial, la cardurile business, sa nu ramanem doar in zona consumatorilor.
Nu ne-am propus ca prin acest program de recompense sa inlocuim alte programe de fidelizare ale comerciantilor, ci sa adaugam plus valoare. Lasam consumatorul sa aleaga beneficiile care fac cel mai mult sens pentru el. Noi incercam sa dezvoltam aria de beneficii oferite, intrucat consumatorii sunt foarte diferiti si pentru fiecare dintre ei face sens altceva, de aceea trebuie sa le oferim o paleta cat mai larga de beneficii, pe care incercam sa le facem si cat mai consistente.
- Cum apreciati evolutia platilor prin telefoane mobile, mobile banking-ul?
- O cercetare arata ca vom avea 2,5 miliarde de smartphones, tablete si alte device-uri cu care se vor putea face plati la finalul lui 2015. Potentialul este asadar impresionant. Nu se va intapla insa peste noapte si nu vom renunta in totalitate la carduri. Nici la numerar nu vom renunta, pentru ca oricat te-ai stradui, e greu sa introduci un telefon in fanta bancomatului, asa ca tot vom avea nevoie de un plastic, pana cand nu vom putea tranzactiona altfel si la bancomat. Doua ganduri aici: sigur se va intampla, sunt sigur ca vom ajunge sa facem mult mai multe lucruri de pe telefonul mobil sau tableta, deja le facem unii dintre noi, dar nu se va intampla peste noapte si cu siguranta nu in Romania. Pentru ca aici inca nu toata lumea are un card in portofel, nu toti stiu sa-l foloseasca, sa-l prefere la comercianti in detrimentul cash-ului. Asa ca pana cand va folosi toata lumea telefonul pentru plati va mai trece ceva timp.
Pe de alta parte, e ceva interesant sa poti cumpara online si sa platesti online, urmand sa astepti doar pachetul sa vina acasa. Deci e extrem de convenabil, convergent, tehnologia e acolo, pur si simplu cu un touch faci totul sa se intample. De exemplu, din wallet-ul telefonului mobil pot incarca cartela de telefon, in orice moment vreau si oriunde m-as afla. Totul e securizat, validat cu cod PIN, memoria telefonului e criptata, nu se poate interveni acolo, nu poti face nimic in aplicatie.
- Cum va pregatiti pentru mobile payments?
- Cumva noi construim acest viitor, fara sa par arogant. Noi ne jucam de-a platile in jurul blocului de prin '66, avem ceva experienta in domeniu si nu inventam ceva de dragul inovatiei.

Cardurile contactless cu tehnologia Pay Pass, cu care se pot face plati foarte rapid, fara trecerea prin POS si fara introducerea codului PIN, pentru plati sub 100 de lei, ating masa critica in Romania, iar in urmatorii ani vor inlocui cardurile clasice, apreciaza Cosmin Vladimirescu, General Manager MasterCard pentru Romania si Moldova, intr-un interviu acordat Bancherul.ro. In acelasi timp, platile cu telefonul mobil devin tot mai populare si nu vor trece 5 ani pana vom ajunge si aici la masa critica: "2013 a fost anul implementarilor tehnologiei Pay Pass, astfel ca anul viitor vom vedea un boom al acestor tranzactii, ne e foarte draga zona mobile iar lucurile se dezvolta accelerat acolo si cu siguranta noile tehnologii vor coexista in telefonul mobil".
- Care sunt ultimele tendinte de pe piata cardurilor din Romania?
- Piata din Romania are o latenta in a prelua lucrurile noi, e o rezistenta la schimbare care vine probabil din lipsa de educatie, ceea ce e firesc pe undeva. E si un paradox aici, pentru ca MasterCard a adus in Romania cele mai noi tehnologii, dar care au fost preluate destul de greu. Tehnologia contactless Pay Pass am adus-o aici inca din 2008, la scurt timp dupa premiera europeana din 2006, cu doua proiecte, dintre care unul a fost premiera mondiala la momentul respectiv. Era telefonul de la ING care-ti permitea sa faci top-up dintr-un cont curent intr-un cont de card Maestro, cu autentificare cu PIN. Dar abia acum, dupa fix 5 ani de la introducerea Pay Pass, in noiembrie 2008 cu Garanti si 2 saptamani mai tarziu cu ING, piata platilor contactless a ajuns la masa critica, dupa ce 2013 a fost anul implementarilor noii tehnologii.
- Nu e oarecum firesc sa treaca ceva timp pentru implementarea noii tehnologii si ca utilizatorii sa se familiarizeze cu aceasta?
- Exact asta spuneam: ca am ars multi pasi pe partea de inovatie si am adus foarte repede toate tehnologiile noi, astfel ca in prezent Romania este aliniata complet la cele mai inalte standarde de tranzactionare, avem absolut tot ce se poate. Avem Pay Pass, wallet-uri, platforma de Rewards, suntem probabil in top 5 in lume in privinta noilor tehnologii. Nu stiu cate tari mai au toate aceste lucruri, noi le avem pe toate, le-am implementat printre primii. Dar inca ne zbatem pe la 3 tranzactii pe luna pe majoritatea cardurilor. Cresterea exista, este evidenta, dar se simte lipsa educatiei. Pasii pe scara educatiei nu pot fi sariti, nu poti sari 2-3 trepte odata. Totusi, avem cresteri frumoase de la an la an. Nu sunt evolutii fulminante a volumelor tranzactionate cu cardurile la ATM-uri si POS-uri, pentru ca sunt multe carduri de salarii, care nu prea au crescut. In schimb, se vede majorarea ponderii tranzactiilor la POS. Din volumul oarecum limitat a cheltuielilor pe card, se produce un shift de la ATM, de la cash, catre POS, catre cumparaturi. Se vede de la an la an ca ponderea tranzactiilor la comercianti creste, in detrimentul cash-ului.
- Cat de determinate sunt bancile in a trece la tehnologia contactless?
- Avem tot mai multe portofolii echipate cu Pay Pass, iar drept rezultat tranzactiile devin mai intense, pentru ca bancile s-au indreptat in primul rand catre clientii care faceau parte din segementul tranzactional, catre clientii care deprinsesera utilizarea cardurilor. In primul rand lor le-au schimbat cardurile, lor le-au propus participarea in teste pilot, in toate initiativele noi. Si avem doua institutii de credit, Credit Europe Bank si Cetelem, care au tras concluzia ca Pay Pass-ul face sens pentru ele si pentru toti consumatorii lor, astfel ca de ceva vreme nu emit decat carduri echipate cu Pay Pass. Ceea ce este o decizie foarte importanta.
- Vor incepe toate bancile sa emita doar carduri contactless?
- Viitorul acesta este. Probabil lista bancilor care vor emite doar carduri Pay Pass se va dubla sau tripla la anul, vor fi mai multe banci care vor spune ca de acum inainte totul va fi Pay Pass. E un fenomen care s-a intamplat si in alte tari. Canada, de exemplu, acum cativa ani a luat decizia sa migreze toate cardurile la Pay Pass, asa ca acolo nu mai exista carduri fara tehnologia contactless. Cu siguranta aceasta va fi o modalitate de a tranzactiona pentru marea masa a consumatorilor si in Romania. Nu stiu daca migrarea spre contactless va fi 100% sau 80%, dar pot spune ca numarul bancilor care vor emite in totalitate carduri Pay Pass va creste foarte mult si probabil ca si bancile mari vor emite intr-o pondere total diferita de ce se intampla acum.
- Cat de interesati sunt utilizatorii de carduri sa plateasca cu carduri contactless?
- Mai intai trebuie sa le oferim oamenilor instrumentul de plata si sa-i lasam sa-l foloseasca. Valoarea cardului o vezi in clipa in care incepi sa-l folosesti, altfel nu percepi ca e ceva diferit, pentru ca are doar o sigla suplimentara. Dar in clipa in care esti stimulat de o campanie, atunci percepi beneficiul cardului si incepi sa-l folosesti. De aceea, focusul in acest an a fost pe implementari si, slava Domnului! avem 6 banci active pe partea de emitere si foarte probabil vor mai fi 1-2 pana la sfarsitul anului. Probabil vom termina anul cu 8 emitenti de carduri si probabil 6-7 pe partea de acceptare. Bancile care emit carduri contactless MaststerCard sunt BCR, BRD, ING, Raiffeisen, Garanti, Credit Europe Bank, Cetelem, carora li se adauga pe partea de acceptare UniCredit si asteptam inca cel putin o lansare pana la finalul anului.
- Cum stimulam educatia consumatorilor, increderea acestora in noua modalitate de plata cu cardul contactless, mai rapida?
- Am crescut numarul de carduri, astfel ca la finalul acestui an noi spunem ca am ajuns la masa critica atat pe emitere cat si pe acceptare. Ceea ce inseamna ca avem suficient de multi utilizatori astfel incat sa putem derula niste campanii relevante pentru ei si sa putem sa tragem niste concluzii pe baza comportamentului lor. E un moment de rascruce. Ceea ce altii vad ca fiind viitorul peste 1, 2, 5 ani, noua ni se intampla acum. Avem deja 7-8 banci acceptatoare pentru plati contactless, care au dotat mii de comercianti cu terminale Pay Pass, comercianti alesi dupa preferinta consumatorului de a tranzactiona acolo, nu la intamplare. De exemplu, am ales Carrefour, plentru ca acolo se fac astfel de tranzactii, iar in aceasta saptamana am inceput o campanie la Cora, pentru ca si acolo se fac multe plati cu cardul. Deja putem trimite sute de mii de consumatori sa tranzactioneze contactless si sa fie recompensati pentru fiecare plata facuta. Ei vor incepe astfel sa vada baneficiile, pentru ca sunt oameni pe care acum ii activam, acum au acel prim contact cu lumea contactless, acum scot cardul pentru prima data din portofel sa-l foloseasca astfel.
- Cum se fac, de fapt, platile contractless cu cardul Pay Pass?
- E bine de stiut ca poti plati contactless cu un card Pay Pass, doar prin apropierea cardului de un POS contractless, fara sa mai treci cardul prin POS si fara sa mai introduci codul PIN, in limita sumei de 100 de lei. Pentru plati mai mari, tranzactia se realizeaza in mod obisnuit, cu introducerea codului PIN. Dar pentru a vedea care este avantajul rapiditatii cu care se fac platile contractless, am masurat care e diferenta de timp dintre o plata Pay Pass si o plata in numerar, iar aceasta este de 21 de secunde. Daca se inmultesc aceste secunde cu numarul de clienti care trec pe la o casa din supermarket si cu numarul de case, zeci poate chiar 100 intr-un singur magazin, constatam ca supermarketurile pot economisi o gramada de timp la case si pot astfel sa creasca fluenta clientilor, pentru a servi mai multi consumatori. Iar utilizatorii cardurilor castiga prin faptul ca nu mai stau atat de mult la coada. Reprezentantul unui mare supermarket m-a intrebat cand mai facem o campanie Pay Pass, pentru ca sunt deja multe carduri de acest fel si a cerut emitentului tehnologia Pay Pass si pe cardurile lor cobrand. De asemenea, au inceput discutiile si pentru implementarea platformei de Rewards pe respectivul card. Ceea ce inseamna ca presiunea vine si din partea comerciantilor, care au perceput atat de bine beneficiile pentru toti participantii in sistemul de plati, incat cer ei emitentilor noua tehnologie. Ceea ce e foarte interesant, inseamna ca functioneaza conceputul pe care l-am gandit, face sens pentru toti cei implicati in platile electronice.
- In ce locuri, in afara de magazine, vom mai putea plati rapid, fara introducerea cardului in POS?
- Vom plati mai rapid oriunde, deja avem acceptare in multe locuri, precum transportul public. Este convenabil sa intri la metrou fara sa mai stai la coada pentru a-ti cumpara cartela, pur si simplu apropii cardul sau telefonul de turnichetul de acolo si poti intra. La Sibiu, in transporul in comun, se poate plati, la fel, cu cardul Pay Pass. Si, fireste, la o serie de alti comercianti.
- De ce avem nevoie de carduri paypass, de aceasta noua tehnologie MasterCard Pay Pass?
- Pay Pass-ul nu a fost o inventie de-a noastra, pentru ca facea lucrurile mai interesante, mai cu mot. Nu, noi am vazut ca foarte multe tranzactii au loc in zona platilor de valori mici, evident in numerar, astfel ca ne-am gandit ce am putea face sa inlocuim numerarul. Asa am venit cu ideea Pay Pass. Si in Romania, 70% din tranzactii au loc in intervalul 0-100 de lei. Ca volume, inseamna intr-adevar mai putin, probabil 30% dintre volume, dar totusi ponderea tranzactiilor de mica valoare este uriasa. Chiar si la benzinarii, unde am putea crede ca valoarea medie a tranzactiei e mai sus, avem de-a face cu o aglomerare de tranzactii in jurul valorilor de 50 si 100 de lei. Pentru ca foarte multa lume alimenteaza de sume fixe, 50 sau 100 de lei. Pay Pass-ul acolo se poate dovedi foarte util, poti sa ajungi sa nu mai ai nevoie de casieri, fiind suficient un POS implementat in statia de benzina. Pay Pass-ul poate fi util si la plata taxelor de drum in Europa, pe care poti astfel sa le platesti foarte rapid, evitand problema maruntisului pe care trebuie sa ai grija sa-l ai la tine de fiecare data.
- Cum evolueaza programul Rewards? Aveti planuri de extindere?
- Am lansat acest program cu doua banci pana acum si am terminat implementarea cu a treia banca pe un produs nou, un card specific, deosebit, ce ofera aceste recompense. A fost optiunea bancii, ceea ce demonstreaza ca platforma de Rewards face sens pentru absolut toate produsele, si sper ca de la anul sa fie interesanta atat din perspectiva emitentilor, cat si a comerciantilor. Sper sa avem o prima lansare cu un comerciant foarte mare, care va recompensa tranzactiile cu cardul. Am inceput implementarea programului ca inca o institutie, iar anul urmator urmeaza alte cateva banci. Vrem sa ne extindem si spre zona comercial, la cardurile business, sa nu ramanem doar in zona consumatorilor.
Nu ne-am propus ca prin acest program de recompense sa inlocuim alte programe de fidelizare ale comerciantilor, ci sa adaugam plus valoare. Lasam consumatorul sa aleaga beneficiile care fac cel mai mult sens pentru el. Noi incercam sa dezvoltam aria de beneficii oferite, intrucat consumatorii sunt foarte diferiti si pentru fiecare dintre ei face sens altceva, de aceea trebuie sa le oferim o paleta cat mai larga de beneficii, pe care incercam sa le facem si cat mai consistente.
- Cum apreciati evolutia platilor prin telefoane mobile, mobile banking-ul?
- O cercetare arata ca vom avea 2,5 miliarde de smartphones, tablete si alte device-uri cu care se vor putea face plati la finalul lui 2015. Potentialul este asadar impresionant. Nu se va intapla insa peste noapte si nu vom renunta in totalitate la carduri. Nici la numerar nu vom renunta, pentru ca oricat te-ai stradui, e greu sa introduci un telefon in fanta bancomatului, asa ca tot vom avea nevoie de un plastic, pana cand nu vom putea tranzactiona altfel si la bancomat. Doua ganduri aici: sigur se va intampla, sunt sigur ca vom ajunge sa facem mult mai multe lucruri de pe telefonul mobil sau tableta, deja le facem unii dintre noi, dar nu se va intampla peste noapte si cu siguranta nu in Romania. Pentru ca aici inca nu toata lumea are un card in portofel, nu toti stiu sa-l foloseasca, sa-l prefere la comercianti in detrimentul cash-ului. Asa ca pana cand va folosi toata lumea telefonul pentru plati va mai trece ceva timp.
Pe de alta parte, e ceva interesant sa poti cumpara online si sa platesti online, urmand sa astepti doar pachetul sa vina acasa. Deci e extrem de convenabil, convergent, tehnologia e acolo, pur si simplu cu un touch faci totul sa se intample. De exemplu, din wallet-ul telefonului mobil pot incarca cartela de telefon, in orice moment vreau si oriunde m-as afla. Totul e securizat, validat cu cod PIN, memoria telefonului e criptata, nu se poate interveni acolo, nu poti face nimic in aplicatie.
- Cum va pregatiti pentru mobile payments?
- Cumva noi construim acest viitor, fara sa par arogant. Noi ne jucam de-a platile in jurul blocului de prin '66, avem ceva experienta in domeniu si nu inventam ceva de dragul inovatiei. Inovatia este in inima noastra, in sufletul companiei, avem un laborator de inovatie, in care niste oameni stau si se gandesc cum sa inlocuiasca utilizarea cash-ului sau altor metode de plata cu noi alternative de plati, in diverse zone, care sa aduca un plus de securitate, convenienta si beneficii consumatorului. E atat de simplu. Noi in primul rand facem niste studii, vedem ce se intampla in anumite zone, dupa care venim cu idei, cu propuneri care sa fie si profitabile pentru emitenti si acceptatori si care sa aduca niste beneficii tangibile consumatorilor, in conditii depline de securitate. Avem laboratul de inovatie, avem o serie de workshopuri care se cheama "innovation express", ne plimbam dintr-o tara in alta si stam de vorba cu oamenii de acolo si incercam sa aflam lucruri noi pentru a veni cu idei care sa fie aplicabile in zona lor de interes. Acum avem acest Pay Pass momentum, cred ca am ajuns in acea etapa cheie, in punctul critic al platilor contactless din Romania si putem trece in urmatoarea etapa evolutiva.
- Cum se vor dezvolta cele doua noi tehnologii – cardurile contactless si platile mobile – in paralel sau una o va intrece pe cealalta?
- Cu sigranta ele tind sa convearga in acelasi loc, in telefon. Unele deja sunt acolo, unii consumatori de tehnologie, de telefoane, sunt deja acolo. Eu cu telefonul mobil fac mobile banking clasic, prin contul bancar, am wallet MasterCard mobile din care fac plati, am telefon NFC cu un sim personalizat cu un card (in esenta, in spatele telefonului meu e un card MasterCard) si platesc cu el peste tot, in supermarket, la metrou, oriunde, in toata lumea. De pe el comand diverse lucruri pe care le cumpar de pe Amazon.com, pe el ma uit sa vad ce se intampla acasa, prin camerele de securitate, pe el imi citesc mailul, trimit SMS, citesc presa, este poarta mea catre lume. Am enumerat deci atatea lucruri pe care le fac cu telefonul si ultimul mentionat este ca vorbesc la el. Pe de alta parte, e un proces foarte indelungat de acomodare si depinde si de tipul consumatorului. Daca ne gandim la persoanele mai in varsta, de exemplu, cardul ramane ceva mai simplu de utilizat.
- Ce strategie aveti in privinta platilor mobile?
- Planul este sa acceleram platile cu telefonul mobil, si cred ca lucrurile vor evolua mai rapid decat in cazul Pay Pass-ului. Nu vor trece 5 ani ca sa ajungem la masa critica in privinta platilor mobile. Deja avem un wallet in care poate fi inrolat orice card din Romania. Probabil vor fi mai multe wallet-uri, probabil le vom uni cumva, dar cu siguranta vom putea plati in mai multe locuri, vor oferi mai multe facilitati, deci vor creste.
- Ce sfat puteti oferi consumatorilor in privinta platilor electronice?
- Sfatul meu este, pe de o parte, sa nu le fie frica sa incerce lucruri noi din zona financiara, care a devenit foarte apetisanta si care poate sa ofere tot felul de experiente complet diferite fata de ce s-ar astepta. Sa incerce produse si sa incere sa tranzactioneze nu numai cu cardul. M-as bucura ca lumea sa-si faca carduri si sa plateasca Pay Pass si sa se bucure de cadoul primit pentru fiecare plata. Dar sa inceapa cu lucrul de baza, sa incere sa utilizeze cardul pentru a plati la Cora, Carrefour, Real, sa nu mai scoata bani de la bancomat, pentru ca acolo sunt niste costuri, niste riscuri, cardurile fiind facute pentru a face cumparaturi la comercianti. Sa incerce nu doar sa descarce jocuri pentru a le instala pe tablete, ci sa descarce wallet-ul nostru MasterCard pentru a plati facturile sau a incarca cartele de telefon, sa-si descarce aplicatia Amazon.com sau E-bay si sa faca cumparaturi online de acolo, sa se uite macar sa vada ce le ofera lumea. Cred ca acesta este lucrul cel mai important, ca noi le putem oferi acces la o lume intreaga. Sa-si largeasca orizonturile: sa incerce sa faca un pas in spate si sa vada lumea larga, care cu un pic de ajutor din partea noastra este la un touch distanta, e la indemana lor, o lume indisponibila cu cash-ul. De exemplu, este foarte usor si fascinant sa cauti si sa gasesti jucariile preferate de copilul tau pe site-urile de comert online, precum Amazon sau E-bay, si pe care le poti comanda si plati online, doar cu cateva click-uri.
- Ce recomandari aveti pentru banci?
- La banci am vazut foarte multe schimbari in atitudine si in produsele pe care le ofera. Sfatul meu ar fi sa incerce sa-si vanda produsele si un pic altfel, sa faca mult mai multa consiliere si sa aloce mai mult timp pentru a educa consumatorii. Fie ca e vorba de oamenii din sucursale, fie de call center sau alti angajati, sa incerce sa inteleaga clientul cu care stau de vorba, sa-i inteleaga nevoie inainte de a incerca sa-i vanda ceva. Iar consumatorii, cand stau de vorba cu oamenii din banci, sa nu le fie rusine sa explice ce anume vor de la ei. Sa nu le fie frica sa intrebe. Cred ca e o problema generala in Romania lipsa asta de dialog. Nu trebuie sa-ti fie rusine sa intrebi, trebuie sa te bucure ca poti sa oferi omului un rapuns si sa te bucuri ca ai fost inrebat, ca ti s-a cerut opinia si ca poti sa dai un sfat. Cred ca acest lucru e foarte important. Afara, lumea iti zambeste si incearca sa te ajute cand intrebi, pe cand aici nu vad acest lucru. Nici nu se intreaba si nici nu se raspunde.

bancherul - 2013