Catalin Cretu - Visa Europe

Catalin Cretu

Catalin Cretu este inginer de profesie, fiind absolvent al Universitatii Politehnica din Bucuresti. Si-a inceput cariera HSBC Bank in anul 2001 ca project manager, urmand ca dupa doi ani sa fie promovat ca manager fiind responsabil

de America de Nord. In anul 2004, este ales in functia de manager general al Visa Europe in Romania, functie care a ocupat-o timp de noua ani, ca in anul sa fie promovat ca Area manager pentru Romania si Croatia. In prezent Catalin Cretu este manager subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia.

 

Articole din presa:

 

Visa: Guvernul ar putea stimula populaţia să plătească taxele locale cu cardul printr-un discount

Plata impozitelor locale cu cardul prin Trezorerie reprezintă un demers pozitiv întrucât va conduce la creşterea tranzacţiilor, însă pentru stimularea acestora Guvernul ar putea aplica reduceri la debitele plătite cu cardul faţă de cele achitate în numerar, apreciază directorul Visa, Cătălin Creţu
"Orice iniţiatăvă care ar duce la creşterea plăţii de impozite şi taxe locale, mai ales online, este pozitivă. Din perspectiva noastră, demersul autorităţilor este unul pozitiv, mai ales pentru primăriile care nu acceptă plata cu cardul în prezent. de la 200 de primării care acceptă în prezent şi până la câteva mii există cale lungă şi credem că aici s-ar putea constitui marea valoare care ar putea fi adusă", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe.
Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.
Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.
Directorul Visa a arătat că populaţia ar putea fi stimulată de către Guvern pentru a se orienta către plăţile de taxe şi impozite cu cardul în defavoarea numerarului, prin oferirea unei reduceri la sumele de plată, aşa cum există discountul pentru orice contribuabil care plăteşte taxele anuale integral în primul trimestru din an.
"Cred că este momentul în care autorităţile, dacă se angajează pe acest drum, să articuleze concret preferinţa pentru plata electronică şi s-o susţină, poate, printr-un discount mai mare faţă de plata în numerar. Dacă te angajezi şi spui ca preferi plăţile electronice, este important să stimulezi şi să oferi anumite stimulente preferenţial pentru plata electronică", a spus Creţu.
El a precizat că, din valoarea totală a banilor aflaţi pe carduri în România, de 30 miliarde euro, valoarea plătită cu cardul se situează sub 20%, restul reprezentând retragerile de la bancomate, însă ca număr de tranzacţii aproape una din două operaţiuni cu cardul reprezintă o plată.
"Plata taxelor cu cardul, în schimb, este mult la început, pe primele opt luni fiind consemnate circa 374.000 de tranzacţii, în valoare de 134 milioane lei. Pentru a se dezvolta segmentul acestor plăţi este nevoie de extinderea reţelei de acceptare, la fel ca în reţeaua comercială", a afirmat Creţu.
Valoarea medie a plăţii cu cardul se ridică la 34 de euro (circa 150 de lei), în timp ce valoarea medie a taxei locale este de aproximativ 250 de lei, potrivit datelor Visa.
Directorul Visa a arătat că primii care îşi vor plăti electronic impozitele şi taxele vor fi cei care efecutează plăţi cu cardul regulat, de cel puţin o dată pe săptămână. El apreciază că, în primă fază, circa 10% dintre deţinătorii de carduri vor putea beneficia de această măsură.
Potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.
Întrebat dacă nivelul comisioanelor este mulţumitor, Creţu a reiterat ideea că reglementarea comisioanelor este o măsură care nu sprijină sistemul de plăţi cu cardul, întrucât e nevoie de beneficii atât pentru instituţia de credit care a emis cardul, cât şi pentru entitatea care acceptă cardul, respectiv Trezoreria în acest caz.
"Dincolo de faptul că reglementarea comisioanelor este privită într-un anumit fel de industrie şi dintr-o altă perspectivă de către autorităţi, cred că ce este important că o astfel de iniţiativă, care deschide un nou drum, să fie implementată cum trebuie, astfel încât să fie fezabilă şi să dea posibilitatea volumelor mari pe care le vizează, pentru că aceasta a fost dorinţa Ministerului de Finanţe, să crească semnificativ volumul de plăţi electronice a taxelor şi impozitelor", a comentat reprezentantul operatorului de plăţi.
Pe de altă parte, el a confirmat declaraţia ministrului Finanţelor, potrivit căreia România va fi prima ţară la nivel global care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele, dacă implementează rapid procedurile.
"Am fi prima ţară din lume în care un minister, respectiv o trezorerie naţională devine acceptator de plăţi cu cardul. Văzând ordonanţa în final, scrisă, pentru că au avut loc discuţii anterior la care am participat, am început deja consultările în interiorul organizaţiei pentru că aceste lucruri presupun ca Ministerul de Finanţe să devină membru Visa pentru a oferi acest serviciu de acceptare a plăţii cu cardul, aşa cum o fac toate băncile comerciale care sunt membri Visa", a punctat Creţu.
El consideră că implementarea sistemului nu va fi uşoară, având în vedere numărul mare al instituţiilor care urmează să fie integrate. Procesul de integrare dintre Trezorerie şi administraţiile locale va fi realizat de către Finanţe, existând deja o integrare în ceea ce priveşte plăţile şi fluxurile de bani.
"În ceea ce priveşte relaţia cu noi, evident va trebui să facem nişte teste, certificări să ne asigurăm că o tranzacţie care este autorizată pe un card Visa emisă de oricare dintre băncile din România va fi acceptată, banii vor fi debitaţi în condiţii normale pentru această plată la Trezorerie", a spus directorul organizaţiei.
El nu a putut aprecia când se va putea face prima plată prin noul sistem, însă confirmă spusele ministrului Finanţelor, că este nevoie de 6-12 luni pentru implementarea proiectului, astfel încât plăţile să poată fi realizate în a doua parte a anului viitor.
Totodată, Creţu atrage atenţia că acest proiect trebuie implementat foarte bine din punct de vedere tehnic-operaţional, fiind necesar aportul specialiştilor din industrie în acest proces.
"Dimensiunea lucrării este în curtea Ministerului de Finanţe, certificările cu noi vor avea loc în ultima parte a acestei lucrări operaţionale. Cred că această activitate este una specifică, tehnică-operaţională, care trebuie făcută bine, de aceea este important ca în back-office această activitate să fie desfăşurată de nişte entităţi care ştiu să lucreze în această activitate, fiind unul dintre punctele exprimate în discuţiile pe care le-am avut şi cred că Ministerul de Finanţe a înţeles că, deşi este iniţiativa dânşilor şi vor avea controlul, au nevoie şi de o componentă tehnică specializată pentru a desfăşura această activitate", a mai spus directorul Visa.
La fel de importante sunt însă, în opinia lui, şi componenta de mentenanţă a sistemului, dar mai ales cea de promovare, astfel încât populaţia să afle că îşi poate plăti taxele şi impozitele cu cardul.
Ordonanţa stabileşte că nu sunt acceptate alte costuri sau comisioane (cu excepţia celui de 0,3% din valoarea tranzacţiei), inclusiv licenţe, mentenanţe sau îmbunătăţiri ale sistemelor solicitate de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi. În plus, operatorii sistemelor de plăţi trebuie să accepte realizarea unor acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor pentru a utiliza plăţile electronice cel puţin o dată pe an.
Faţă de condiţiile specificate, pot apărea condiţii suplimentare ulterior conectării Trezoreriei la un sistem de plată, pe care acesta trebuie să le accepte în maxim trei luni de la aprobarea lor, altfel procesarea cardurilor de plată aferente sistemului respectiv va fi sistată.
Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.
"Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat", se precizează în comunicatul ministerului.
Guvernul estimează costuri la bugetul de stat, în urma aplicării proiectului, de 700.000 de lei pentru anul viitor şi 1,2 milioane lei pentru 2016, iar la bugetul local de 2 milioane lei în 2015 şi 2,3 milioane lei în 2016.
Serviciile ar putea fi extinse şi pentru firme, prin ordin emis de Ministerul Finanţelor Publice, care va stabili tipurile de plăţi care pot fi achitate prin acest sistem, nivelul comisioanelor şi entitatea care suportă comisionul.

BusinessMagazine - 2014

 

 

Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

Înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează, potrivit rezultatelor anuale pentru România raportate de Visa Europe, care relevă că numărul tranzacţiilor realizate cu carduri Visa emise în România direct la comercianţi a crescut cu 20,7% în anul financiar 2013, de şapte ori mai rapid decât numărul retragerilor de numerar (3%). Numărul tranzacţiilor cu carduri Visa la comercianţi, atât la POS cât şi online, reprezintă 45% din totalul tranzacţiilor cu carduri Visa.
Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.
Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.
De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
"Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012", spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.
Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.
În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

BusinessMagazine - 2014

 

 

Visa Europe: Un euro din sapte cheltuiti in Europa este pe un card Visa

Valoarea tranzactionata la comerciantii din Romania pe carduri Visa de credit si de business a crescut cu peste 40% in 2011, potrivit datelor publicate de Visa Europe.
Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,

Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.

In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.

De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.

"Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica", a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.

"Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%", a mai spus Cretu.

Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.

BusinessMagazine - 2012

 

 

Economia din adancuri

Romania este una dintre tarile cu cele mai mari ponderi ale economiei subterane in economia reala. Pe scurt, asta inseamna ca muncim la negru si facem tranzactii neraportate mai mult decat vecinii nostri europeni.
"Masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru, in special", spune Catalin Cretu, directorul general pentru Romania al Visa Europe, adaugand ca, in aceasta situatie, o solutie viabila ar putea fi oferita de industria platilor cu cardul. Structura, sfera de aplicare si efectele economiei subterane, dar si modul in care aceasta poate fi limitata cu ajutorul platilor electronice au fost prezentate in noul studiu Visa Europe, realizat de compania de consultanta A.T. Kearney si dr. Friedrich Schneider, profesor in economie si sef de catedra al departamentului de economie din cadrul Universitatii Johannes Kepler din Austria.

Studiul a fost facut public in cadrul seminarului "Poate cardul sa scoata la lumina economia gri", organizat de Ziarul Financiar si Visa, in parteneriat cu Lykos si Austriacard. Romania se afla pe locul cinci in Europa, in functie de ponderea economiei subterane in PIB, in 2008, de 33%. Ne-au depasit Letonia, Bulgaria, Estonia si Croatia, insa nu cu mult: 36%, respectiv 35% din PIB este reprezentat de economia gri. Romania inregistreaza valori ridicate ale economiei subterane in majoritatea industriilor. Astfel, in productie, constructii, comertul retail si cu ridicata, economia subterana depaseste o treime din contributa la PIB a sectorului, in timp ce in domenii precum transportul, hotelurile sau restaurantele, ponderea este mult mai mare.

Situatiile tipice din economia subterana se refera la specificitatile fiecarui domeniu de activitate. In constructii, spre exemplu, lucratorii au mai multe locuri de munca si sunt adesea platiti la negru. In productie, majoritatea salariilor sunt platite in numerar, in timp ce in turism exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate. Studiul Visa mai sustine ca economia bazata pe cash favorizeaza economia subterana, intrucât platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemâna pentru pastrarea anonimitatii tranzactiilor. In plus, concluziile studiului confirma ca exista o legatura strânsa intre prevalenta platilor in cash si marimea economiei subterane dintr-o tara.

Astfel, economiile cu un numar redus de plati electronice pe cap de locuitor, cum este si România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de tarile unde platile electronice sunt mult mai raspândite, cum ar fi Marea Britanie si Austria. De asemenea, o utilizare redusa a platilor electronice aduce deservicii majore economiei. "Sunt straini care vin in tara si ar cheltui bani, dar nu sunt obisnuiti sa aiba in buzunar mai mult de 20-30 de euro. Atunci cand vor sa cumpere ceva si nu exista posibilitatea de a plati cu cardul, renunta sa mai cumpere", spuen Catalin Cretu. Acesta a mai adaugat ca sistemele de plata electronica pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania, reprezentand 5-7 miliarde de euro.

Businessmagazine - 2009

 

 

Cătălin Creţu, Visa: Două treimi din consumul românilor se fac cu numerar, ceea ce alimentează economia subterană

Banii de pe card reprezintă doar o treime din consumul general al românilor, restul de două treimi fiind numerar în piaţă, situaţie care alimentează economia subterană, este de părere Cătălin Creţu, director subregional pentru România, Croaţia şi Slovenia la VISA Europe.
„Plata cu cardul a crescut de 2,5 ori în criză. La sfârşitul lunii septem­brie aveam 7,5 miliarde euro cash retras de la ban­co­mate, în creştere cu 6,5%, şi 1,8 miliarde euro plăţi pe card, în urcare cu 16%", a declarat Cătălin Creţu la ZF Live.
În opinia lui, reţeaua de bancomate este suficient dezvoltată în acest mo­ment, fiind nece­sară însă creş­terea nu­mă­­rului de POS-uri din piaţă, ceea ce ar susţine uti­lizarea cardului în de­trimentul ca­shului.
„Acum sunt 130.000 de POS-uri în România. Dacă raportăm numărul de POS-uri la mia de locuitori, suntem foarte jos în cla­samentul ţărilor. Circa 6-7 termi­na­le la 1.000 de locuitori, până şi sub Bul­garia. În Croaţia de exemplu raportul este de 20 la 1.000", a adăugat Creţu.
Dincolo de comisioanele pe care le plătesc pentru POS-uri, comercianţii sunt avantajaţi de acest mijloc de plată, care poate determina o creştere de 5-7% a încasărilor. Statistic, plata me­die cu cardul ese mai mare decât cea cu cash, cifrându-se undeva la 33 de euro.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Cătălin Creţu, VISA Europe: Experienţa cumpărăturilor pe Internet va fi redusă la trei click-uri

"Vrem sa introducem in 2015 brăţări cool pe care poţi introduce o valoare si sa platesti la concerte pt orice cumperi in incinta, Se incarca valoarea de pe card cont, pe un card preplatit aflat in acest wearable. Vom introduce si terminale contactless. Avem şi portofelul electronic. Cumpărăturile pe Internet se dezvoltă masiv. Toată experienţa va fi redusă la 3 click-uri. Un portofel electronic care să conţină toate cardurile tale emise de bancă, mastercard, visa, orice. Apeşi pe un buton şi dupa autentificare apare cardul desemnat automat, sau alegi altul şi s-a plătit", a declarat la ZF Live Cătălin Creţu, director subregional pentru România, Croaţia şi Slovenia VISA Europe.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Cătălin Creţu, Visa Europe: Patru din cinci plăţi online cu cardul sunt făcute către comercianţi din străinătate

Patru din cinci plăţi online cu cardul sunt făcute către comercianţi din străinătate, a declarat Cătălin Creţu, subregional manager pe România, Croaţia şi Slovenia în cadrul Visa Europe, prezent la ZF Digital '14.
"Valoarea plăţilor în economia locală, din total plăţi online cu cardul, a ajuns la o cincime. Deci patru cincimi se întâmplă afară. 29% din tranzacţii sunt domestice, anul trecut 30%. Valorile şi numărul de tranzacţii la comercianţi în afară creşte".
El a mai spus că este nevoie de o reducere a efortului pe care clientul trebuie să îl facă pentru a plăti cu cardul, dar în acelaşi timp trebuie menţinută un nivel ridicat de securitate a tranzacţiilor.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Creţu, Visa: Statul încasează sub 10% din TVA la hoteluri, jocuri de noroc şi activităţi sportive

Încasările din TVA sunt în unele domenii, precum hoteluri, jocuri şi pariuri, activităţi sportive şi distractive, de sub 10% din valoarea datorată, iar la restaurante de 20%, afirmă directorul regional Visa Cătălin Creţu, care crede că fenomenul poate fi limitat prin TVA redus la plata cu cardul.

"Am determinat câteva sectoare în care încasările din TVA sunt mult sub media de 44%. Aceste şapte sectoare înregistrează 80% necolectare. Introducerea unor facilităţi fiscale prin acordarea unei reduceri cu 3-5 puncte procentuale la TVA pentru plata cu cardul ar putea aduce încasări suplimentare pentru că omul va fi tentat să plătească mai puţin şi va utiliza cardul. Cred că putem convinge Comisia Europeană că o reducere de TVA de 3-5 puncte pentru plata cu cardul va duce la încasări mai mari decât în prezent", a spus Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.
Potrivit datelor Visa, hotelurile plătesc doar 2% din TVA de colectat, restaurantele 19% din valoarea TVA de plată, jocurile de noroc şi pariurile 3%, activităţi sportive, recreative şi distractive - 5%, activităţi asociate diverse - 8%, reparaţii calculatoare, articole personale de uz caznic - 44% şi alte servicii ( splărare şi curăţare îmbrăcăminte, coafură, servicii de înfrumuseţare) - 11%.
În opinia lui Creţu, o astfel de măsură ar fi foarte eficientă, întrucât clientul ştie că va plăti mai puţin dacă utilizează cardul şi va pune presiune pe comercianţi sau prestatorii de servicii.
"Statul a luat anumite măsuri de reducere a TVA-ului pe anumite segmente. Dacă în momentul de faţă, statul colectează şi sub 10% pe anumite domenii, cred că sunteţi de acord cu mine că mai rău nu se poate", a mai spus Creţu.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Creţu, Visa: Dezvoltarea plăţilor fără contact, posibilă doar dacă băncile mari au o strategie comună

Utilizarea la scară largă a sistemului de plăţi fără contact (contactless) va fi posibilă numai dacă băncile mari vor adopta o strategie de trecere la această tehnologie, a declarat, miercuri, directorul general pentru România al Visa Europe, Cătălin Creţu.

"Este nevoie să intre primii şase mari jucători din piaţă pentru ca sistemul să funcţioneze", a afirmat Creţu la conferinţa Mediafax Talks about Mobile Banking.
Pentru mobile NFC (Near Field Communication, tehnologie wireless care permite plăţi prin simpla apropiere a telefonului de anumite dispozitive speciale instalate la comercianţi) trebuie să existe o reţea de acceptare a plăţilor la comercianţi şi carduri contactless.
Creţu a arătat că o bancă de pe piaţa locală, oricât de mare ar fi, nu poate să creeze reţeaua de acceptare necesară tehnologiei contactless pentru ca orice produs destinat dispozitivelor mobile să atingă o masă critică. Acest demers trebuie realizat împreună cu producătorii de telefonie mobilă, pentru că presupune costuri relativ ridicate.
"Una e ca aceste costuri să fie suportate de mai mulţi din industrie sau de jucători din mai multe industrii, şi alta e să înceapă o bancă un experiment, poate fericit, pe care să-l urmeze şi alţii", a spus directorul Visa.
În prezent, există trei bănci care au emis carduri contactless, având circa 3.000 de terminale contactless, din 110.000 de terminale POS instalate la comercianţi în piaţă.
"Într-adevăr suntem la început, dar depinde de noi dacă pierdem startul. Pe de altă parte, nimeni nu vrea ca startul să se facă pripit, ci să se facă la momentul potrivit. Mai mult, nu este un start care poate fi luat de o singură bancă, ci trebuie luat de o întreagă industrie", a afirmat Creţu.
El a dat exemplul Poloniei, cea mai dinamică piaţă Visa pe sistemul contactless, unde băncile au convenit să convertească într-o singură etapă cardurile normale în carduri contactless, la momentul expirării.
Până la sfârşitul anului viitor, Creţu estimează că circa 10-15% din tranzacţiile Visa din Europa vor fi făcute pe telefonul mobil.
"În zece ani, estimăm că vom avea de la cinci miliarde la 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet şi că tranzacţiile cu mobilul vor întrece tranzacţiile cu cardul bancar", a mai spus directorul Visa.

ZiarulFinanciar -2012

 

 

Creţu, Visa România: Valoarea tranzacţiilor cu cardurile la comercianţi a crescut cu 15% anul trecut, dar acum am revenit la rate de creştere de 30%

Valoarea tranzacţiilor cu cardurile la comercianţi a crescut cu 15% anul trecut, dar acum am revenit la rate de creştere de 30%, a declarat Cătălin Creţu, directorul general al Visa România.
El a adăugat că băncile ar trebui să mizeze mai mult pe carduri, în condiţiile în care nu a fost atins decât 17% din potenţialul acestui segment de piaţă.
În prezent, cele mai multe tranzacţii sunt efectuate în continuare în numerar, în condiţiile în care trazacţiile cu cardul sunt unul dintre puţinele segmente care înregistrează în prezent creşteri de două cifre.
Pe plan local erau în circulaţie în septembrie anul trecut peste 6,5 milioane de carduri sub sigla Visa, în condiţiile în care datele BNR arată că numărul total de carduri era de aproape 12,6 milioane de carduri. Visa raportează o creştere cu peste 3% a numărului de carduri, în timp ce datele BNR indică o scădere cu 2% la nivelul pieţei.
Potrivit BNR, totalul tranzacţiilor pe carduri derulate între septembrie 2009 şi septembrie 2010 a urcat la 24 de miliarde de euro.

ZiarulFinanciar - 2011

 

 

Creţu, Visa: Credem că până la finalul anului una din două tranzacţii cu un card Visa să fie făcută la comercianţi

Numărul tranzacţiilor realizate cu carduri Visa emise în România direct la comercianţi a crescut cu 20,7% în anul financiar 2013, iar până la finalul anului 2014 compania speră ca o tranzacţie din două să fie o plată la comercianţi cu carduri Visa, potrivit lui Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.
Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce tranzacţiile şi retragerile de pe carduri emise sub sigla Visa au crescut în anul fiscal încheiat în septembrie 2013 cu 10,7% la 19,3 miliarde euro.
„Un procent de 45% din toate tranzacţiile cu carduri Visa au fost plăţi la comercianţi, la septembrie, când avem cifrele. Cred că până la sfârşitul anului vom fi foarte aproape de punctul de răscruce dorit, adică o tranzacţie din două să fie plată la comercianţi cu carduri Visa", a declarat Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.
Creşterea cu aproape 21% a numărului tranzacţiilor la comercianţi arată că schimbarea comportamentului deţinătorilor de carduri s-a accelerat, chiar în condiţii de criză, a spus Creţu. Numărul tranzacţiilor la comercianţi a urcat de şapte ori mai rapid decât numărul retragerilor de numerar de la bancomate (3%).
Numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, potrivit lui Creţu. Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pen­tru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Com­parativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro.
În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în Ro­mânia a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.
Visa va continua extinderea plăţilor contactless, iar în primul trimestru estimează că vor apărea 6 mari emitenţi de carduri şi 6 mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.

Plăţile cu cardul au atins anul trecut un nou vârf istoric
Potrivit datelor BNR, deţinătorii de carduri au efectuat plăţi la terminalele POS instalate de bănci în magazine în valoare de 19 miliarde de lei (4,2 mld. euro) în primele nouă luni din 2013, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Şi retragerile de numerar de la ATM-uri au continuat să crească, dar în­tr-un ritm mai lent, respectiv 8%. Sumele retrase de pe carduri au ajuns la 86 miliarde de lei (19 mld. euro) după primele nouă luni.
În ultimii cinci ani, sumele cheltuite de pe carduri s-au dublat, inclusiv ca o consecinţă a creşterii reţelei de acceptare, dar retragerile de numerar de la ATM-uri continuă să reprezinte grosul tranzacţiilor, în condiţiile în care mulţi români încă îşi golesc conturile la bancomat în ziua de salariu. La sfârşitul lunii septembrie băncile aveau în portofolii 11,4 mil. carduri active, cu o jumătate de milion de unităţi peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Catalin Cretu, VISA: Cresterea cu 10% a tranzactiilor cu cardul ar reduce economia din umbra cu 5%

O crestere a tranzactiilor cu cardul de numai 10% ar reduce economia din umbra cu 5%, aceasta ridicandu-se in acest moment la 28% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai ridicat din Uniunea Europeana, a declarat Catalin Cretu, manager regional pentru Romania, Croatia si Slovenia in cadrul VISA Europe.
El a mai afirmat ca economia subterana se ridica acum la 30 de miliarde de euro anual. In acest moment 3 milioane de romani au acces la internet banking, iar 14 milioane de carduri au fost emise in tara noastra.
"Acum un an, Croatia avea tot 28%. Dar in 2013 a implementat un program de reducere a tranzactiilor cu cash. In prima luna s-a constatat o crestere cu 30% a veniturilor incasate din baruri si restaurante, iar in 7 luni s-au adunat la buget venituri suplimentare de un miliard de euro", a mai zis el.

wall-street - 2014

 

 

Cretu, Visa: Viitorul cardurilor depinde de parteneriatele dintre banci si operatorii telecom

Pe zona cardurilor co-branded a existat un boom inainte de criza, insa aceste programe nu au fost foarte performante, intrucat nu este suficient sa emiti un card cu logo-ul tau, cu niste beneficii care nu sunt relevante sau sunt greu de obtinut, a precizat Catalin Cretu, general manager pe Romania al Visa Europe.
"Cred ca odata cu criza una dintre lectiile pe care le-am invatat este ca trebuie sa oferi niste beneficii importante pentru detinatorii de carduri, mai ales in momentul in care distribui acest card in parteneriat cu o companie non-bancara. Daca partenerul non-bancar ofera aceleasi beneficii sau altele mai bune, de exemplu, daca are un birou de creditare care acorda credite cu dobanzi mai mici, nu este suficient sa emiti un card cu logo-ul tau, cu niste beneficii care nu sunt relevante sau sunt greu de obtinut – puncte pe care nu poti sa le acumulezi sau daca le acumulezi este dificil sa obtii niste beneficii concrete sau le obtii doar duminica intre orele 14 si 21. Cred ca s-au invatat niste lectii, iar noile produse co-branded vor fi mult mai performante", a declarat, intr-un interviu acordat wall-street.ro, Catalin Cretu.
Acesta spune ca unul dintre cardurile co-branded care s-a dovedit performant este cel care implica un parteneriat intr-o o banca si un operator de telefonie mobile.
Citibank, in parteneriat cu Vodafone, a lansat anul trecut un card co-branded Visa prin care abonatii abonatii companiei primesc puncte de loialitate si reduceri la peste 1.200 de comercianti.
Printre acestia se numara hoteluri, restaurante, magazine agentii de turism, centre medicale si retaileri precum Domo, Mango,Swatch sau Cellini.
Cretu estimeaza in acest an o crestere de 20% a pietei de carduri din punct de vedere al volumelor, pe fondul deschiderii unor nise noi unde in prezent se fac mai multe plati cu numerarul, precum plata taxelor si impozitelor locale.
„Vorbim aici intre 5-7 miliarde euro platiti anual, din care 99,9% sunt achitati cu numerar. Aceasta nisa (taxele si impozitele locale - n.r.) ofera un mare potential si cred ca cel mai important beneficiu este mai ales pentru detinatorul de card, care nu mai vrea sa se imbulzeasca la ghisee. Totodata, primariile au interesul de a nu-si mai ocupa oamenii cu numaratul banilor sau sa plateasca fonduri pentru gestionarea sau transportul acestor bani", a adaugat Cretu.
Acesta a afirmat ca un principalul motiv pentru care comerciantii mici si mijlocii refuza instalarea aparatelor de tip POS, tine de neintelegerea beneficiilor acceptarii platii cu cardul. Totodata, unul dintre factorii care imping firmele sa prefere numerarul este si economia gri, care a depasit 30% din PIB, spune Catalin Cretu.
„Firmele se concentreaza pe costuri. Da, exista un comision pentru acest tip de serviciu, dar in momentul in care accepti plata cu cardul poti sa ai venituri mult mai mari, pentru ca orice om care iti intra in magazin are intregul sau salariu pe card sau detine o linie de credit pe cardul de credit. Comerciantii trebuie sa faca o analiza legata de care este nivelul de vanzari astazi si care ar putea fi nivelul de vanzari daca se accepta plata cu cardul si cred ca aici noi, bancile trebuie sa ajutam mai mult firmele", a aratat Cretu.
Seful Visa Romania a mentionat ca avand in vedere cresterile care s-au inregistrat pe produsele de carduri, care probabil sunt cele mai mari in raport cu alte produse si servicii financiare, acest segment s-a dovedit cel mai profitabil pentru banci, mai ales intr-o perioada de criza.
Potrivit datelor pe Romania publicate de Visa Europe, numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010.
Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5% in 2011, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania.
Ulman, Regional Manager Visa: Transferul de bani cu ajutorul telefonului mobil s-ar putea implementa in Romania in 2012
Tehnologiile dezvoltate de Visa, precum transferul de bani intre persoane si platile cu ajutorul telefonului mobil, ar putea fi implementate de catre bancile din Romania spre sfarsitul acestui an, a declarat, intr-un interviu pentru wall-street.ro, Berna Ulman, regional general manager pentru Romania, Turcia si Israel la Visa Europe.
Wall-Street.ro: Care este pozitia Romaniei in regiunea Europei Centrale si de Est din punct de vedere al platilor cu cardul la comercianti?
Berna Ulman: Romania este una dintre pietele cu cele mai mari rate de crestere din punct de vedere al tranzactiilor, cu un avans de 30% anul trecut. In Europa, cresterea a fost de 16%, ceea ce oricum reprezinta un nivel ridicat avand in vedere situatia economica dificila. Cred ca exista un potential important de crestere pe piata cardurilor in Romania, mai ales pe zona comerciantilor. Daca Romania isi va mentine rata de crestere din 2011, atunci in cativa ani va ajunge din urma alte piete mai dezvoltate din Europa.
Wall-Street.ro: De ce credeti ca romanii sunt reticienti in folosirea cardurilor la comercianti sau pe internet?
Berna Ulman: In Romania ar trebui ca numarul de carduri sa creasca. Mai avem de lucru pe partea de acceptare. Trebuie sa crestem penetrarea pe segmentul de POS. Daca te duci in orasele mici, de exemplu, chiar daca ai un card, nu ai posibilitatea de a il folosi. Astfel, noi trebuie sa lucram mai mult pentru a face cunoscute beneficiile cardurilor chiar si in zonele rurale sau in orasele mici.
Wall-Street.ro: Ce imbunatatiri tehnologice pe piata cardurilor aveti in plan in urmatorii ani?
Berna Ulman: Visa are in plan lansarea mai multor produse, iar caracteristica lor principala este mobilitatea, efectuarea platilor in timp ce esti in miscare. Telefonul mobil este in centrul acestor tehnologii, iar intentia noastra este sa inlocuim plasticul cu smartphone-ul. Pana in 2020 ne asteptam ca jumatatea din tranzactiile Visa sa fie realizate cu ajutorul telefonului mobil. In primul rand, avem platile cotidiene, realizate prin intermediul telefonului mobil pe post de card contactless. In al doilea rand, vom oferi posibilitatea transferului de bani intre doua persoane cu ajutorul mobilului, fara a mai fi nevoie de numarul cardului. Al treilea element sunt alertele pe telefon in momentul in care se efectueaza o tranzactie, serviciu care este disponibil si in prezent. In al patrulea rand, avem programul de loialitate si beneficii. Nu in ultimul rand vom lansa portofelul digital, care va contine toate cardurile posesorului, indiferent de banca sau compania care a emis acele carduri. Acestea sunt cele cinci elemente pe care Visa le vede necesare in evolutia pietei cardurilor. In Romania, ne asteptam sa vedem transferul de bani intre persoane si platile cu ajutorul telefonului mobil spre sfarsitul acestui an, iar portofelul electronic cred ca va aparea in 2013.

wall-street - 2012

 

 

Cretu, Visa: Cateva banci comerciale vor lansa in 2013 plata cu telefonul mobil (NFC)

Mai multe banci comerciale din Romania vor lansa in acest an servicii de plata cu telefonul mobil (NFC), a declarat directorul general al Visa Europe pentru Romania, Catalin Cretu, scrie Mediafax.
NFC (near field communication) este o tehnologie incorporata in tot mai multe smartphone-uri, care permite telefonului sa poate fi folosit drept card de cumparaturi, bilet de transport in comun sau pentru evenimente sau ca modalitate de a accesa anumite informatii.
"Sunt angajate mai multe discutii deja cu bancile pentru lansarea platilor cu telefonul mobil. Tot ce pot sa va spun este ca sunt cateva banci care vor lansa platile cu telefonul mobil in acest an. Le lasam pe ele sa anunte la momentul potrivit", a afirmat Cretu.
La finalul anului trecut erau 1.300 de terminale cu tehnologie contactless (fara contact) in Romania.
Visa estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an se va ajunge la 10.000 de terminale contactless, reprezentand circa 10% din reteaua de comercianti care accepta plata cu cardul, in prezent de 96.000.
Orange a inceput in iunie anul trecut cu BRD - Groupe Société Générale un proiect pilot de testare a serviciilor NFC de catre 120 de angajati ai bancii si ai operatorului de telecomunicatii. Din iunie si pana la jumatatea lui noiembrie au fost realizate in jur de 4.000 de tranzactii cu o valoare medie de 15 lei.
Cele mai multe tranzactii au fost pentru plata transportului la metrou, urmate de tranzactiile din lanturile farma HelpNet si Sensiblu si reteaua de magazine de ziare si reviste Immedio, potrivit unor date oferite la o conferinta organizata de wall-street.ro de catre Gabriela Voinea, senior partnership manager in cadrul Orange Romania. Proiectul cu BRD s-a incheiat la finalul lui 2012.
Numarul tranzactiilor contactless in Europa s-a majorat de patru ori in 2012 fata de anul precedent si Visa Europe se asteapta ca aceasta crestere sa se mentina si in acest an.
Numarul furnizorilor de servicii de plata mobile contactless din Europa va ajunge la 40 in 2013. Totodata, aproximativ 80 de tipuri de telefoane inteligente vor fi certificate de Visa pentru realizarea de plati contactless pana la sfarsitul acestui an.
Activezi in piata de online sau te gandesti sa intri in acest mediu? Esti pasionat(a) de comertul pe Internet si vrei sa afli mai multe informatii, ponturi si studii de caz de la experti in domeniu? Atunci nu ai voie sa ratezi editia cu numarul trei a ecomTIM, cel mai important eveniment regional de e-commerce si marketing online.

wall-street - 2013

 

 

Cretu, Visa: Este nevoie de bancile mari pentru ca platile fara contact sa se dezvolte

Utilizarea la scara larga a sistemului de plati fara contact (contactless) va fi posibila numai daca bancile mari vor adopta o strategie de trecere la aceasta tehnologie, a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu, scrie Mediafax.
"Este nevoie sa intre primii sase mari jucatori din piata pentru ca sistemul sa functioneze", a afirmat Cretu la conferinta Mediafax Talks about Mobile Banking.
Pentru mobile NFC (Near Field Communication, tehnologie wireless care permite plati prin simpla apropiere a telefonului de anumite dispozitive speciale instalate la comercianti) trebuie sa existe o retea de acceptare a platilor la comercianti si carduri contactless.
Cretu a aratat ca o banca de pe piata locala, oricat de mare ar fi, nu poate sa creeze reteaua de acceptare necesara tehnologiei contactless pentru ca orice produs destinat dispozitivelor mobile sa atinga o masa critica. Acest demers trebuie realizat impreuna cu producatorii de telefonie mobila, pentru ca presupune costuri relativ ridicate.
In prezent, exista trei banci care au emis carduri contactless, avand circa 3.000 de terminale contactless, din 110.000 de terminale POS instalate la comercianti in piata.

wall-street - 2012

 

 

Cretu, Visa: Piata de e-commerce ar putea creste cu 30-40% in acest an

Piata romaneasca de comert electronic (e-commerce) ar putea creste in acest an cu 30-40%, intrucat tot mai multi jucatori se vor orienta catre online, iar perioada de criza determina consumatorii sa se indrepte catre mediul online unde produsele pot fi mai ieftine, a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu, unul dintre vorbitorii de la evenimentul ecomTIM, organizat de Wall-Street.ro si 2parale.
Te pasioneaza comertul pe internet si vrei sa afli mai multe informatii, ponturi si studii de caz de la experti in domeniu? Atunci nu ai voie sa ratezi ecomTIM, cel mai important eveniment regional de e-commerce si marketing online. Afla mai multe despre cum poti participa la eveniment.
Cele mai importante declaratii din interviu:
- Comertul online are un potential considerabil, in conditiile in care doar un milion din cele 9 milioane de utilizatori de internet din Romania fac cumparaturi online, potrivit estimarilor din piata.
- Principala provocare a pietei comertului electronic este castigarea increderii clientilor de a plati online cu cardul pentru produsele achizitionate pe internet.
- Au existat in trecut situatii dificile in cazul comerciantilor care au dat faliment, iar clientii platitori cu cardul au recuperat cel mai rapid si usor banii, prin simpla comunicare cu banca emitenta a cardului.
- In general, tarile din Europe Centrala se situeaza peste nivelul Romaniei in ceea ce priveste volumul total de plati online, dar sunt anumiti factori, precum puterea de cumparare sau accesul la internet, care influenteaza acest rezultat.
Citeste intregul interviu in continuare:

Potrivit unui raport PwC, piata romaneasca de comert electronic a fost anul trecut de aproximativ 650 mil. euro. Ce potential de crestere are piata de e-commerce in urmatorii ani?
Comertul online are un potential considerabil, in conditiile in care doar un milion din cele 9 milioane de utilizatori de internet din Romania fac cumparaturi online, potrivit estimarilor din piata. In ultimii ani, industria comertului electronic a inregistrat in mod constant un ritm de crestere de doua cifre si exista toate premisele pentru ca aceasta evolutie sa continue pe aceeasi linie. Ne asteptam ca anul acesta, in pofida conditiilor economice dificile, sa se mentina ritmul de crestere de 30% - 40%, intrucat tot mai multi jucatori din piata se vor orienta catre online, iar perioada de criza determina consumatorii sa se indrepte catre mediul online unde produsele pot fi mai ieftine.
Care sunt provocarile si amenintarile pietei de comert electronic?
Principala provocare a pietei comertului electronic este castigarea increderii clientilor de a plati online cu cardul pentru produsele achizitionate pe internet. Comertul electronic in sens strict presupune derularea online atat a comenzii, cat si a platii. In Romania, din pacate, o buna parte a cumparaturilor realizate pe internet sunt in continuare platite ramburs din diverse motive, cum ar fi lipsa increderii in magazinul online, in plata online sau obiceiul de a vedea ceea ce platesti.
Exista insa metode de protectie care reduc la minim riscul de frauda in timpul unei tranzactii online, cum ar fi serviciul Verified by Visa, bazat pe standardul 3D Secure, in care consumatorii isi pot inrola cardul inainte de a face cumparaturi pe internet. Acesta presupune stabilirea unei parole personale care va fi utilizata de fiecare data cand o plata online este efectuata. Astfel, chiar daca detinatorul isi pierde cardul sau ii este furat, Verified by Visa limiteaza extrem de mult posibilitatea ca acel card sa fie utilizat fara acordul posesorului.
In plus, in cazul platii cu cardul, cumparatorul isi poate recupera mult mai usor banii daca produsele sau serviciile nu au fost livrate, au fost livrate gresit sau pachetul este deteriorat. Au existat in trecut situatii dificile in cazul comerciantilor care au dat faliment, iar clientii platitori cu cardul au recuperat cel mai rapid si usor banii, prin simpla comunicare cu banca emitenta a cardului.
Ce ar trebui sa se schimbe in piata de comert electronic pentru ca aceasta sa cunoasca o crestere mai mare?
Piata de comert electronic este pe drumul cel bun in conditiile in care numarul de magazine online a crescut rapid, metodele de securitate s-au imbunatatit, iar comportamentul romanilor continua sa se schimbe in sensul ca acestia isi folosesc tot mai des cardurile pentru plati de valoare mai mica. De asemenea, exista multe oferte de carduri cu plata in rate si pentru cumparaturile online, aceasta facand mai usoara achizitionarea de produse si servicii de valoare mai mare, precum electronice si electrocasnice, calatorii etc.
De asemenea, in ultimul timp tot mai multi furnizori de utilitati ofera consumatorilor posibilitatea de a plati online, ceea ce va contribui cu siguranta la adoptarea mai usoara a platilor online de catre posesorii de carduri. Nu in ultimul rand, acceptarea platilor online cu cardul de catre administratiile centrale si locale – taxe si impozite – se poate traduce intr-o simplificare a interactiunii cetatenilor cu statul si intr-un grad mai bun de colectare a acestora.
Suntem inca la inceput si este normal sa fie nevoie de timp si investitii din partea tuturor partilor implicate pentru ca industria comertului online sa se dezvolte si sa devina o piata matura. Mai mult, si comerciantii si consumatorii inteleg treptat avantajele multiple ale platilor cu cardul. Este o evolutie fireasca prin care trebuie sa treaca orice piata aflata la inceput.
Exista vreo tara in regiune unde piata de e-commerce inregistreaza cresteri peste estimari? Daca da, ce poate Romania invata de la aceasta tara?
In general, tarile din Europe Centrala se situeaza peste nivelul Romaniei in ceea ce priveste volumul total de plati online, dar sunt anumiti factori, precum puterea de cumparare sau accesul la internet, care influenteaza acest rezultat. Sa nu uitam ca in Romania exista inca foarte multi detinatori de carduri care nu tin tot timpul cardul la ei si care nu au utilizat niciodata cardul la cumparaturi, ci numai pentru retrageri de numerar. In prezent, lucram indeaproape impreuna cu bancile membre Visa din Romania pentru a creste increderea in utilizarea cardului la cumparaturi in general si suntem convinsi ca aceste actiuni vor influenta si volumele online ale romanilor.
Cand va fi introdus in Romania portofelul digital V.me?
Portofelul electronic V.me va fi disponibil din acest an in Spania, Marea Britanie si Franta. Polonia si Irlanda sunt urmatoarele piete unde va fi lansat, iar alte piete vor fi anuntate ulterior. In ceea ce priveste Romania, ne propunem impreuna cu bancile membre sa introducem primele plati la comercianti cu telefonul mobil in cel mult un an, iar urmatorul pas va fi lansarea portofelului electronic.
Catalin Cretu are expertiza in managementul proiectelor financiare, in special dupa o experienta de trei ani cu HSBC Bank USA din New York, fiind specializat in proiectele de retail.
Acesta a obtinut un doctorat in Relatii Internationale la New York University, precum si un M.A. in Afaceri Internationale, la School of International and Public Affairs, Columbia University. Anterior a absolvit Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic Bucuresti, in anul 1992.

wall-street - 2012

 

 

Catalin Cretu, Visa Europe: Avem potential sa facem salturi uriase la plata taxelor cu cardul. Romania ar putea deveni prima tara din lume in care Trezoreria devine acceptator de plati

Noul sistem de plata a taxelor si impozitelor cu cardul, anuntat recent de Ministerul de Finante, prin care Trezoreria va deveni acceptator de plati, confera Romaniei potentialul de a face salturi uriase in ceea ce priveste plata taxelor cu cardul, spune Catalin Cretu, director subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia in cadrul Visa Europe.
"Din cunostintele mele, am fi prima tara din lume in care un minister, respectiv o trezorerie nationala, devine acceptator de plati cu cardul. Am inceput deja consultarile in organizatie pentru ca Ministerul de Finante trebuie sa devina membru Visa, pentru a putea oferi acest serviciu de plata cu cardul, asa cum o fac toate bancile comerciale din Romania, membre Visa", a spus Cretu la conferinta in care Primaria Sectorului 1 a fost desemnata castigatoarea competitiei nationale de plata a taxelor si impozitelor locale cu cardul.
Ministerul de Finante a anuntat recent ca populatia isi va putea plati impozitele si taxele cu cardul la Trezorerie incepand cu anul viitor. "Spun 2015 deoarece, pentru ca Trezoreria sa devina acceptator de plati, este un proces mai indelungat, intre 6 si 12 luni. Daca vom implementa rapid procedurile, vom fi prima tara din lume care va avea un punct unic de plata cu cardul pentru toate taxele si impozitele", a spus ministrul Ioana Petrescu.
In momentul de fata, aproape 200 de primarii ofera posibilitatea platii cu cardul, dar de la 200 pana la miile de primari care exista este un pas foarte mare, iar integrarea nu va fi usoara. Catalin Cretu a explicat ca certificatile cu Visa vor avea loc in ultima parte a acestei initiative si, dupa cum a spus ministrul de Finante, procesul prin care Trezoreria va deveni acceptator de plati poate dura pana la 12 luni.
Razboiul comisioanelor intre stat si operatori
Finantele au anuntat ca Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plata numai in anumite conditii, printre care se stabileste limitarea comisionului perceput fiecarei tranzactii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie si institutii publice. Intrebat despre justetea acestui comision, Catalin Cretu a raspuns:
"Nu credem ca reglementarea comisioanelor este o masura care sa continue sustinerea acestei activitati, ori activitatea trebuie sa aiba beneficii si pentru banca care a emis cardul si pentru entitatea ce accepta plata cu cardul (in acest caz, Trezoreria Nationala)".
Totusi, aceasta reglementare nu este singulara. Deja exista o lege in Parlament care vizeaza limitarea comisionului interbancar pentru toate platile cu cardul, la 0,2% pentru cardurile de debit si la 0,3% la cardurile de credit. Mai mult, dinamica la nivel european este similara, avand in vedere ca exista o propunere de regulament a Comisiei Europene, care a trecut deja prin Parlamentul European, tot in sensul plafonarii comisioanelor la plata cu cardul
Cretu anticipeaza ca, in eventualitatea implementarii acestui sistem, "probabil ca vor fi valuri de primarii ce vor intra in sistem, dar exista si posibilitatea unui big-bang". "Persoanele care utilizeaza cardurile in mod frecvent vor fi primele care vor plati aceste taxe si impozite acolo unde li se va da posibilitatea sa o faca", a explicat directorul Visa Europe, apreciind totodata ca aproximativ 10% din detinatorii de carduri se numara printre acesti "heavy users", care vor profita primii de aceasta oportunitate.
Guvernul vrea ca lucrarile de mentenanta si promovarea sa fie responsabilitatea operatorilor si nu a autoritatilor. Pe de alta parte, directorul Visa Europe face apel la autoritati sa stimuleze plata taxelor cu cardul prin aplicarea de discount-uri.
"In momentul in care in Londra s-a dorit ca oamenii sa se orienteze spre plata la metrou cu cardul, in detrimentul tichetelor de hartie, s-a facut o diferentiere la pret. Costa mai putin sa platesti cu cardul. La fel, discount-ul la plata taxelor ar trebui sa fie mai mare la plata electronica decat in cazul platii cu numerar. Si atunci, oamenii isi vor reorienta comportamentul", este de parere Catalin Cretu.
Noile modificari aduse proiectului ghiseul.ro vor permite ca distributia datelor de acces sa fie facuta de mai multi actori, inclusiv de bancile comerciale. "Prin sistemul de online sau mobile banking al bancilor, distributia datelor de acces in ghiseul.ro s-ar face instantaneu catre 3 milioane de beneficiari. Dintr-un foc, datele de acces ar putea fi obtinute de aproape 3 milioane de detinatori de carduri, iar acest lucru ar creste foarte mult volumul de plati online al taxelor si impozitelor", afirma Catalin Cretu.
Romanii incaseaza pe card circa 30 miliarde de euro, in timp ce consumul personal este de 3 ori mai mare, circa 90 miliarde euro. Din cele 30 miliarde de euro pe carduri, sub 20% este valoarea platita cu cardul, restul fiind retragerile din bancomat. Totusi, una din doua tranzactii cu cardul este o plata. "Plata taxelor cu cardul este inca mult, mult la inceput. In ale tari, cei care utilizeaza cardul isi platesc si taxele si impozite, pentru ca acceptarea este mult mai extinsa la nivelul autoritatilor locale".
Romanii au efectuat in primele opt luni circa 374.166 de tranzactii pentru plata taxelor si impozitelor locale cu cardul, in crestere cu 22% fata de aceeasi perioada a anului trecut, valoarea tranzactiilor ajungand la 134 de milioane lei.

wall-street - 2014

 

 

Cătălin Creţu, Visa: „Foarte mulţi proprietari de firme se plâng că taxele şi impozitele se schimbă de la un an la altul"

Directorul general al Visa Europe pentru România, Cătălin Creţu, vorbeşte despre marea problemă a instabilităţii fiscale din România, dar şi despre modul în care un card business îi poate ajuta pe antreprenorii români „pierduţi" în labirintul birocraţiei.
Capital: 80% dintre tranzacţiile între firmele din România se fac în numerar. De unde credeţi că vine această tendinţă şi cum poate fi modificată, schimbată?
Catalin Cretu: Ştim cu toţii faptul că nu doar în ceea ce priveşte comportamentul firmelor, ci şi în privinţa comportamentului persoanelor fizice există o cultură a cash-ului. Când vorbim de firme, pe lângă preferinţa pentru numerar, transferată din comportamentul personal în cel din afaceri, există şi o influenţă a economiei subterane. Trebuie să fim foarte cinstiţi când vorbim de acest lucru. Studiile realizate pe economia subterană nu susţin că vina este în totalitate a celui care ascunde anumite venituri. O parte din ceea ce facilitează sau influenţează acest comportament sau preferinţa către economia subterană este reprezentată de multitudinea de taxe existente la nivelul sistemului, taxe care nu sunt foarte uşor de plătit, de calculat. Şi aici există o problemă, unde încercăm să găsim soluţii viabile
Capital: Consideraţi că o reducere a fiscalităţii ar duce la reducerea economiei subterane şi, implicit, la creşterea frecvenţei de utilizare a cardurilor?
Catalin Cretu: Întotdeauna există acest argument şi este dat de zona liberală, anume că o reducere a fiscalităţii ar scoate din economia subterană foarte multe venituri. În primul rând, cred că ar ajuta o simplificare a codului fiscal, astfel încât lumea să ştie foarte bine ce taxe trebuie plătite. Apoi, ar ajuta o stabilitate mult mai mare a fiscalităţii, pentru că foarte mulţi dintre proprietarii de firme se plâng că nu există consecvenţă, astfel încât de la un an la altul să ştie exact ce trebuie plătit şi să-şi facă o planificare. Evident, cu cât introduci mai multe taxe, cu cât schimbi de mai multe ori sistemul de taxe, cu atât faci mai dificilă decizia de a plăti taxele la zi. În concluzie, da, este de dorit să ai un sistem simplu, să ai un nivel de taxe adecvat realităţii economice. Visa a inclus în Strategia Naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public propunerea de a se introduce anumite facilităţi la plata cu cardul, în sectoarele unde economia subterană predomină.
Capital: Pentru că vorbeam mai devreme despre fiscalitate, în acest moment, cardurile de firmă nu permit plata taxelor. Intenţionaţi să introduceţi o astfel de facilitate sau s-a discutat vreodată despre această posibilitate?
Catalin Cretu: Da, odată cu modificarea normelor aferente HG 1235/2010, modificat prin HG 1070/2013, care a făcut posibil ghişeul.ro, care acceptă plata taxelor locale, noi am propus să se introducă şi posibilitatea ca persoanele juridice să poată plăti taxele locale cu cardul. În momentul de faţă, acest lucru nu este posibil. Am făcut această propunere şi înţeleg că a fost luată în considerare de Ministerul Societăţii Informaţionale. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu aceste norme. Considerăm că acest lucru ar facilita plata taxelor pentru persoanele juridice. Nu vorbim de taxele plătite către ANAF, unde sunt alte volume, unde există un flux mult mai mare. Vorbim despre plata taxelor locale. Vorbim de posibilitatea plăţii unor amenzi pe ghişeul.ro de către pesoanele juridice. Nu vedem de ce acest lucru nu ar fi un lucru pozitiv, inclusiv sau mai ales din perspectiva autorităţilor locale, pentru că toate avantajele de care discutăm pentru persoane fizice se transferă şi pentru persoane juridice, care pot să plătească mai repede,de oriunde s-ar afla . Proprietarii de IMM-uri călătoresc destul de mult, deci de ce să îi obligăm să se deplaseze la direcţiile de taxe şi impozite, când ar putea să plătească online?! Mai ales când aceste firme sunt cu predilecţie în zona urbană, iar, în prezent, avem aproximativ 100 de primării înrolate sau în curs de înrolare în ghişeul.ro pentru a accepta plata cu cardul în mediul online. Chiar şi acolo unde există posibilitatea de a plăti fizic, cred că este o uşurare, pentru că, de multe ori, mai ales ca proprietar de IMM , rişti să vrei să-ţi plăteşti taxele locale şi să ţi se spună că s-au acumulat mai multe taxe, ceea ce, la o persoană juridică, s-ar putea să însemne în plus câteva sute de lei. Dacă ai cardul de firmă poţi să faci plata chiar acolo pentru că ai acces la toate fondurile firmei tale.
Capital: Care este nivelul de notorietate al cardului business în rândul antreprenorilor. Care este diferenţa între cei care ştiu de acest produs şi cei care îl cumpără efectiv?
Catalin Cretu: Din sondajele pe care le-am făcut, 70% dintre IMM-uri spun că au cont la o singură bancă. În general, băncile, mai ales în ultimii ani, au început să includă în ofertă pachete. Când vii la bancă să îţi deschizi un cont de firmă, cele mai multe bănci oferă pachete care conţin şi un card business, în principal, de debit. Este foarte important ca, atunci când achiziţionează aceste pachete, firmele să fie informate de către bănci asupra beneficiilor oferite de cardurile business. În general, observăm că interacţiunea cu banca este legată de retragerile şi depunerile de numerar, precum şi pentru plăţile de firmă. Cât de uşor este ca, o dată ce ai un card de firmă, să scoţi banii de la bancomat sau să faci plăţile direct la parteneri?! Ştim că 30% dintre IMM-uri spun că au un card business. Iar ponderea creşte până la 45% în cazul firmelor mai mari, cu 10-49 de angajaţi. În acelaşi timp, foarte interesant, 50% dintre proprietarii de IMM-uri spun că au un card personal pe care îl folosesc şi pentru plătile firmei. Iese apoi acest mixaj între fondurile personale şi cele ale firmei, foarte greu de reconciliat ulterior. Deci, există deja un număr important de carduri. Un portofoliu semnificativ, dar încă mai este foarte mult loc de creştere.

Capital: Când a apărut primul card business în România?
Catalin Cretu: Primul card emis sub sigla Visa în România a fost un card de firmă, fiind lansat de Bancorex, în 1995. Acesta a fost primul pas făcut de Visa pe această piaţă. Începutul a fost făcut cu mult timp în urmă şi, evident, numărul de carduri business a crescut constant. Şi astăzi observăm o dinamică destul de bună pe cardurile de firmă, în sensul în care, deşi ele reprezintă în jur de 6% din portofoliul de carduri Visa, volumele tranzacţionate depăşesc 20% din total. Este un produs foarte valoros, care se adresează firmelor, respectiv un instrument de plată care permite separarea cheltuielilor personale de cele ale firmei dacă vorbim despre IMM-uri, pentru că acolo sunt cele mai multe carduri. Foarte mulţi dintre proprietarii de IMM îşi cheltuie banii proprii şi fac astfel mai dificilă separarea între banii firmei şi banii proprii.

Capital: Anul trecut aţi raportat o creştere destul de important, de două cifre, atât ca volum cât şi ca număr de tranzacţii. La ce vă aşteptaţi anul acesta?
Catalin Cretu: Ne asteptăm să continuăm aceste creşteri de cel puţin două cifre. Sperăm ca ritmul de creştere să continue cu toate că baza se măreşte şi astfel este din ce în ce mai greu de menţinut acelaşi avans. În primăvara acestui an am lansat o campanie de promovare a beneficiilor cardurilor de firmă în rândul IMM-urilor şi observăm deja o creştere a numărului de carduri şi sperăm că va creşte şi gradul de utilizare. În prezent, ne uităm foarte atent pe tipurile de cheltuieli care se înregistrează pe aceste carduri astfel încât, în măsura în care putem, să mergem către comercianţii preferaţi de posesorii acestui tip de produs (combustibil, alimente, magazinele de bricolaje) şi să încercăm să negociem reduceri sau alte beneficii imediate pentru a creşte utilizarea directă la POS.
Capital: Care sunt costurile cardurilor de firmă comparativ cu alte ţări din regiune?
Catalin Cretu: Vreau să vă spun că în general piaţa locală este destul de competitivă comparativ cu pieţe emergente. Lumea spune de foarte multe ori că "preţurile sunt mari", dar cred că oricând, pentru oricine, orice preţ este prea mare şi ne dorim să găsim ceea ce vrem la un preţ mai mic. Dar există un raport direct între caracteristicile unui produs şi preţul acestuia. Evident, când îţi doreşti cel mai ieftin produs, acela va fi produsul cel mai simplist, cu cele mai puţine caracteristici. Practic, trebuie să ne gândim la nevoile noastre şi să realizăm ce produs ne satisface nevoile, apoi să compari preţurile astfel încât să alegi produsul cu preţul cel mai mic, dar cu acele beneficii de care ai nevoie. În cazul cardurilor, preţurile scad în general cu cât un produs este mai bine vândut, iar volumele tranzacţionate sunt mai mari. Acesta este motivul pentru care în pieţele mature se ajunge să se dea carduri aproape gratuit, cu foarte puţine comisioane: băncile îşi obţin venituri din volumele tranzacţionate ridicate. În pieţele emergente, este nevoie de mult mai multă educaţie şi informare asupra instrumentelor de plată decât în cele dezvoltate. Cred că România este o piaţă destul de competitivă, sunt foarte multe bănci, deci concurenţă există şi, prin urmare, nu cred că preţul este o problemă pentru ca acest produs să se vândă foarte bine.
Capital: Cum stăm cu frauda pe acest sector?
Catalin Cretu: Nivelul fraudei este neglijabil, aşa cum este pe toate cardurile în România. Frauda este aproape inexistentă în România, fiind de circa 11 ori sub nivelul celui din Uniunea Europeană. Nu avem o problemă din punct de vedere al fraudei pe niciun fel de card. Evident că trebuie să fim în continuare foarte atenţi când intrăm online, mai ales la atacurile de phishing prin care se încearcă obţinerea datelor personale. Este foarte important să rămânem vigilenţi când plătim cu cardul. Deja avem carduri cu CIP & PIN, un element de securitate care a diminuat foarte mult frauda. Deci, avem carduri cu cip şi PIN aproape în totalitate, în România.

Capital - 2014

 

 

Cătălin Creţu, VISA: Creşterea cu 10% a tranzacţiilor cu cardul ar reduce economia din umbră cu 5%

O creştere a tranzacţiilor cu cardul de numai 10% ar reduce economia din umbră cu 5%, această ridicându-se în acest moment la 28% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, a declarat Cătălin Creţu, manager regional pentru România, Croaţia şi Slovenia în cadrul VISA Europe.
El a mai afirmat că economia subterană se ridică acum la 30 de miliarde de euro anual. În acest moment 3 milioane de români au acces la internet banking, iar 14 milioane de carduri au fost emise în ţară noastră. "Acum un an, Croaţia avea tot 28%. Dar în 2013 a implementat un program de reducere a tranzacţiilor cu cash. În prima luna s-a constatat o creştere cu 30% a veniturilor încasate din baruri şi restaurante, iar în 7 luni s-au adunat la buget venituri suplimentare de un miliard de euro", a mai zis el. Creţu a precizat că statul trebuie să dea exemplu cetăţenilor, dar că nu trebuie să inventeze roată, ci să preia modelele care au fost deja implementate cu succes în altă parte. Guvernul are un proiect de act normativ prin care doreşte limitarea tranzacţiilor cu cash, dar a impus comisioane mici la plata, jucătorii din industria financiară nefiind de acord cu acest lucru. O analiză a Consiliului Concurenţei a descoperit că în România comisioanele la plăţile cu cardul sunt mult mai mari decât cele la nivel european.

Adevarul - 2014

 

 

Catalin Cretu, Visa Romania: Despre card, achizitii de suflet si bacsisul contactless

Catalin Cretu, directorul General Romania Visa Europe, a plecat in anii '90 la studii in Praga si in SUA, la Columbia University si New York University, dupa care s-a angajat la HSBC. In toti acesti ani a avut ocazia sa lucreze chiar si cu profesorul Richard Clarida, care ulterior a devenit director adjunct al Trezoreriei SUA.

In aprilie 2004 a revenit in Bucuresti si in iulie si-a preluat noua pozitie, cea de VISA Area Manager pentru Romania si Bulgaria.

Acum se afla in fruntea companiei si castiga, an dupa an, titlul de "cea mai de incredere marca de carduri de credit in Romania", desi recunoaste ca principala provocare este "(...) efortul constant de a demonstra ca acest produs numit card poate contribui la un mai bun control si o administrare mai eficienta a banilor".

In acest sens a lansat si "Strategia nationala de incurajare si promovare a platilor electronice in sectorul public", o serie de propuneri menite sa incurajeze utilizarea cardurilor in sectorul public, pentru a impiedica dezvoltarea economiei subterane.

"Speram ca propunerile noastre vor fi bine primite de guvern, care va intelege oportunitatea de a demara pasi concreti in aceasta directie", a declarat Catalin Cretu, intr-un interviu acordat Business24.

Managerul Visa crede cu tarie in echilibrul viata personala-cariera, face sport zilnic si face "in jur de 2-3 plati pe zi in magazine si cel putin o data pe luna, pe internet".

Recunoaste ca in ultima vreme plateste cu telefonul mobil in cat mai multe locuri unde sunt terminale contactless si a inceput de curand sa apeleze la card si prin una din aplicatiile pentru taxiuri.

"Ce bine e sa nu mai ai problema restului in taxi, ba chiar sa poti lasa si un bacsis daca vrei", declara Catalin Cretu.

Cum folosesc romanii, in general, cardul de credit - raportat la obiceiurile europenilor?

In Romania cardul de credit este mai putin intalnit si de asemenea mai putin folosit daca ne raportam la alte piete, mai dezvoltate, din Europa. Din totalul celor aproximativ 13,6 milioane de carduri existente la nivelul pietei, cardurile de credit reprezinta circa 2,2 milioane de unitati.

Insa vorbim despre un segment cu o evolutie foarte rapida: atat volumele cat si numarul de tranzactii la comercianti au crescut in 2012 cu peste 20% fata de 2011, in timp ce valoarea medie a tranzactiei la comercianti a scazut cu 5,8%. Acest lucru indica faptul ca romanii isi folosesc tot mai des cardurile de credit pentru plati zilnice, de valoare mai mica.

Cardul de credit este un instrument destinat unei mai bune gestionari a finantelor personale, iar oamenii sunt tot mai bine informati cu privire la modul in care il pot utiliza pentru a obtine avantaje maxime si a economisi. Printre avantajele pe care le ofera cardul de credit se numara perioada de gratie, in care bancile nu percep dobanda pentru sumele cheltuite, facilitatile privind plata in rate fara dobanda, cash-return-ul la fiecare tranzactie. Acestea sunt avantaje incontestabile, pe care numerarul nu le ofera.

Schimbarile survenite in comportamentul romanilor in ceea ce priveste utilizarea cardului de credit se datoreaza in mare masura bancilor, care au reusit nu doar sa-si adapteze produsele la nevoile in continua schimbare ale romanilor, inclusiv oferind mai multe facilitati, ci si-au intensificat eforturile si in zona de educatie financiara. La fel ca in cazul oricarui instrument financiar, si in privinta cardului de credit este nevoie sa cunoastem regulile de functionare de baza pentru a ne asigura ca il utilizam corect. Astfel, cardul de credit se poate transforma intr-un instrument util, mai ales in cazul unor achizitii neprevazute, care necesita sume substantiale.

Cat de repede credeti ca vor avea succes in Romania platile contactless?

Visa Europe a lansat in Romania primul card contactless in urma cu doi ani, in 2011. Doi ani inseamna foarte mult atunci cand e vorba de progres tehnologic, si ne asteptam ca anul 2013 sa marcheze un moment de referinta in evolutia cardurilor contactless si in Romania. Ne aflam in plin proces de certificari pe zona contactless, unde exista deja 4 banci emitente si 4 acceptatori si ne bucura ca si alte banci vor finaliza in acest an proiectele pentru acest tip de plati. Unele banci vor incepe sa elibereze automat carduri contactless atat la emiterea de noi carduri cat si la reemitere, astfel incat estimam ca in urmatorii doi ani vom atinge o masa critica de carduri contactless in piata. In paralel, este necesar sa se dezvolte si reteaua de acceptare si speram ca pana la sfarsitul acestui an sa ne apropiem de 8000 de terminale contactless la nivelul pietei.

Tehnologia contactless ofera o experienta cu totul noua in ceea ce priveste platile cu cardul si aduce beneficii atat consumatorilor cat si comerciantilor: tranzactia este extrem de rapida, practic dureaza mai putin de o secunda; in plus, este sigura si comoda, deoarece nu este nevoie sa lasi cardul din mana nici o clipa, ci doar sa il apropii de terminalul POS pentru realizarea tranzactiei. Acest sentiment de comoditate si siguranta va duce foarte probabil la cresterea numarului de utilizatori de carduri, dar si la cresterea volumului de plati.

Noua tehnologie este foarte potrivita in locurile cu trafic intens si frecventa mare a tranzactiilor, cum ar fi in supermarket-uri, fast-food-uri, farmacii, benzinarii, cafenele sau in mijloacele de transport in comun. Insa nu e vorba neaparat doar de plati de valoare mica, deoarece prin tehnologia contactless se pot face si tranzactii de valoare mare, inclusiv cu telefonul mobil.

De altfel acesta este primul pas in adoptarea noii generatii de tehnologii de plati care permit tranzactii la distanta prin intermediul telefonului mobil - aceste servicii urmeaza sa fie introduse si pe piata din Romania si vor schimba cu totul perspectiva asupra platilor electronice. De exemplu, in acest moment exista aplicatii pe telefonul mobil prin care, in momentul comandarii unui taxi, poti alege sa platesti direct prin intermediul aplicatiei, cu cardul, nu numai costul cursei, ci si bacsisul, daca este cazul. Este normal ca unele persoane sa fie usor reticiente la inceput fata de acest tip de plati, la fel s-a intamplat si in alte tari, dar acest segment va evolua extrem de rapid, intrucat avantajele sunt incontestabile.

Romania are incredere, de 8 ani, in brandul Visa, cand vine vorba despre carduri de credit. Cum ati reusit sa castigati si sa pastrati increderea romanilor in dumneavoastra, in tot acest timp?

Dezvoltarea de tehnologii de plati inovatoare a reprezentat intotdeauna o prioritate pentru Visa Europe, care este unul dintre leaderii incontestabili in acest domeniu. Introducerea unor servicii noi, mai comode si mai sigure joaca un rol crucial in castigarea si pastrarea increderii milioanelor de consumatori, a comerciantilor si a guvernelor din Europa. Sumele cheltuite cu cardurile Visa reprezinta acum 1 euro din fiecare 6,75 de euro cheltuiti in Europa, iar Visa investeste 100 de milioane de euro anual in tehnologii inovatoare de plati.

Toate aceste lucruri fac ca marca Visa sa fie recunoscuta pentru rapiditate, incredere si siguranta si ne bucuram ca aceste caracteristici se reflecta in increderea consumatorilor din Romania si din intreaga Europa. Consumatorii au ales Visa drept cea mai de incredere marca de carduri de credit in Europa incepand cu 2009 si in Romania in ultimii opt ani si ne angajam sa onoram in continuare aceasta incredere.

Visa este intr-adevar brandul de carduri cel mai popular si ne dorim ca detinatorii nostri de carduri sa poarte la ei in permanenta cardul pentru a-l folosi zilnic si a beneficia cat mai mult de avantajele pe care le oferim impreuna cu bancile partenere. Avand in vedere numarul relativ redus de carduri de credit de pe piata, cred de asemenea ca aceasta perceptie a fost intarita si de prezenta puternica pe care brandul Visa o are pe segmentul cardurilor de debit care ofera acces la fonduri suplimentare sub forma overdraftului.

Practic, Visa este in clasament de cand suneti dumneavoastra la conducerea acestei companii. Cat de importanta credeti ca este imaginea si prezenta dumneavoastra, in tot acest succes pe care Visa il are in Romania?

Cred ca in spatele recunoasterii brand-ului Visa in randul romanilor sta, in primul rand, calitatea si soliditatea brandului si munca unei echipe intregi - oameni care continua sa imbunateasca serviciile si tehnologiile Visa. Sunt mandru de munca pe care au facut-o cei dinaintea mea, de echipa pe care o conduc, de eforturile si rezultatele colegilor mei si, nu in ultimul rand, de sustinerea pe care o am din partea lor. Toate aceste lucruri sunt importante pentru a ajuta compania sa se adapteze provocarilor pietei si sa le depaseasca.

Inainte de Visa ati ocupat posturi de management la HSBC in SUA. Cum ati ajuns in State si ce v-a determinat sa va intoarceti, totusi, in Romania?

Am plecat in strainatate in anii '90, prima data la studii la Praga, iar ulterior in SUA, la Columbia University si New York University. In SUA am ramas timp de 10 ani, mi-am dat doctoratul acolo si am lucrat ca asistent in cadrul New York University. Ulterior, m-am angajat la banca HSBC, unde am lucrat intr-o echipa de project management al proiectelor inter-divizionale si internationale de mare anvergura. In toti acesti ani, am avut ocazia sa invat si sa lucrez cu experti renumiti in domeniul financiar, cum ar fi profesorul Richard Clarida, care ulterior a devenit director adjunct al Trezoreriei SUA.

Revenirea in tara a avut loc intr-un mod similar cu plecarea. Am analizat cu atentie oportunitatea ivita, am pus in balanta ceea ce aveam la acel moment si perspectivele care mi se deschideau. Si la acel moment mi se ofereau perspective mai bune in Romania. In plus, intotdeauna mi-am dorit sa revin acasa, sa realizez ceva semnificativ, sa pun in valoare cunostintele acumulate in toti acei ani. In aprilie 2004 am revenit in Bucuresti si in iulie mi-am preluat noua pozitie, cea de VISA Area Manager pentru Romania si Bulgaria.

Care a fost cea mai mare provocare cu care v-ati confruntat la conducerea Visa Europe Romania?

Principala provocare cred ca se refera la efortul constant de a demonstra ca acest produs numit card poate contribui la un mai bun control si o administrare mai eficienta a banilor. Operam pe o piata financiara tanara, drept care reticenta fata de anumite produse financiare este fireasca. De cand am lansat primul card in Romania, in 1995, si pana acum, lucrurile s-au schimbat mult in bine, dar suntem inca departe de pietele dezvoltate.

Avem o economie subterana foarte mare, reteaua de POS-uri este printre cele mai reduse din Europa si multi nu cunosc avantajele utilizarii unui card. Insa avem in desfasurare proiecte pe mai multe directii pentru a solutiona toate aceste aspecte. Am lansat programe educationale, discutam cu autoritatile pentru ca oamenii sa isi poata plati mai usor taxele si incercam constant sa oferim romanilor sansa de a plati rapid si in siguranta cu ajutorul cardului.

Ce planuri aveti pentru Visa Europe Romania, in 2013?

Vom continua sa incurajam utilizarea frecventa a cardurilor si sa extindem reteaua de acceptare, in special la IMM-uri si comercianti online. Bineinteles, ne vom continua eforturile de promovare a platii taxelor si impozitelor cu cu cardul. Am acordat foarte multa atentie acestui proiect unic in Romania pentru ca rezultatele sale vor avea un impact social si economic foarte mare: vor reduce birocratia si vor contribui la eliminarea treptata a economiei subterane.

Am lansat de curand Strategia nationala de incurajare si promovare a platilor electronice in sectorul public, care prezinta o serie de propuneri menite sa incurajeze utilizarea cardurilor in sectorul public, demonstrand totodata ca aceasta metoda moderna de plata poate contribui in mod eficient la controlul costurilor, la cresterea veniturilor la buget si la reducerea economiei subterane.

Speram ca propunerile noastre vor fi bine primite de guvern, care va intelege oportunitatea de a demara pasi concreti in aceasta directie. In acest sens, suntem interesati sa avem discutii cu autoritatile competente, cum ar fi Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii. Pe de alta parte, traim vremuri foarte interesante in ceea ce priveste progresul tehnologic si efectele sunt vizibile si in domeniul nostru. Suntem foarte implicati in introducerea noilor tehnologii de plata (contactless cu cardul sau cu telefonul mobil, transferul rapid de bani intre persoane, portofelul electronic) in Romania, dar aceste noi produse nu trebuie sa devina un scop in sine, ci trebuie sa raspunda unor nevoi concrete ale clientilor nostri.

Ce tip de manager este Catalin Cretu?

Personalitatea mea se reflecta in modul de lucru la Visa. Echilibrul este foarte important, pentru ca el iti da puterea sa iei decizii eficiente. In plus, asa cum spuneam, pun mare accent pe munca in echipa. Colegii mei ma sprijina, iar eu, la randul meu, sustin punctul lor de vedere si dezvoltarea lor in cadrul companiei.

Cred ca fac parte din acea categorie de manageri care inteleg ca cea mai buna comunicare intr-o companie este cea bidirectionala. Si incerc sa tin cont de acest lucru tot timpul. Nu in ultimul rand, pun mare pret pe simtul umorului si pe capacitatea de a ramane cu picioarele pe pamant indiferent de ce mi se intampla in viata.

Daca ar fi sa va acordati o nota la capitolul work-life balance, care ar fi aceasta? Cum alegeti sa va relaxati?

Cred cu tarie ca echilibrul este foarte important in tot ceea ce facem, si echilibrul viata personala-cariera ne defineste si ne influenteaza decisiv in ambele componente ale vietii noastre. Cel mai bine, cred, este sa nu tii scorul, asa ca incerc sa mentin acest echilibru, combinand cele doua componente in fiecare zi. Fac sport zilnic (imi place sa joc tenis si sa alerg) si incerc sa ajung la un film, la o piesa de teatru sau la un concert in fiecare saptamana. Timpul petrecut cu familia este foarte important pentru mine, ca si evadarile din Bucuresti, pe cat posibil la munte, care ma ajuta sa-mi dau acel "reset" necesar cat mai des.

Sunteti seful celui mai indragit brand de carduri de credit din Romania. Folositi si dumneavoastra cardurile Visa? Care au fost cele mai "de suflet" achizitii pe care le-ati facut cu Visa?

Am mai multe carduri Visa, personale si de companie, pe care le folosesc in functie de tipul lor pentru a cumpara aproape orice. Fac in jur de 2-3 plati pe zi in magazine si cel putin o plata pe internet pe luna - cele mai importante achizitii online sunt cadourile pentru socrii mei, care locuiesc departe de Bucuresti si carora pot sa le trimit flori, CD-uri sau carti fara probleme.

De ceva timp platesc cu telefonul mobil in cat mai multe locuri unde sunt terminale contactless si am inceput de curand sa platesc cu cardul si prin una din aplicatiile pentru taxiuri (ce bine e sa nu mai ai problema restului in taxi, ba chiar sa poti lasa si un bacsis daca vrei!)

dailybusiness - 2013