Marius Bicu - Unilact

Marius Bicu

Marius Bicu de profesie inginer IT, a preluat din 2002 afacerea cu lactate începută de tatăl său în localitatea Unirea, judeţul Alba, şi a ajuns după un deceniu să exporte 20% din brânzeturi în mai multe ţări precum Spania, Italia,

Marea Brita­nie sau Austria. Firma Unilact a fost înfiinţată în 1994 de tatalui lui Marius Bicu, care este de profesie inginer chimist, iniţial în domeniul chimiei, iar apoi banii strânşi i-a investit în agricultură şi zootehnie.

Articole din presa:

 

 

Marius Bîcu, Unilact: Trebuie reînfiinţate şcolile de meserii. Nu mai avem sudori tineri

Marius Bîcu, managing partner al Unilact, producătorul brânzeturilor premium De la Ferma, spune că firmele mici ar trebui ajutate de către stat în finanţarea consultanţei tehnice, de marketing, în instruirea personalului, dar ar trebui să reînfiinţeze şcolile de meserii pentru că industria duce lipsă de oameni calificaţi.
„IMM-urile din România sunt în general flexibile, rezistente, dar ca să crească sănătos şi să fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanţă tehnică, de marketing. Eu mă lupt cu firme mari, multinaţionale, sunt cu un pas în urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investiţii în marketing, a consultanţei financiare. A doua nevoie este instruirea personalului. Fondurile sunt necesare de la ingineri până la muncitori, pentru că IMM-urilor funcţionează cu ajutorul oamenilor calificaţi. De asemenea, trebuie reinfiinţate şcolilor de meserii, nu mai există un sudor sub 40 de ani", a declarat antreprenorul la conferinţa ZF

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Un inginer IT exportă brânză de burduf din Alba

Marius BÎcu, 34 de ani, de profesie inginer IT, a preluat din 2002 afacerea cu lactate începută de tatăl său în localitatea Unirea, judeţul Alba, şi a ajuns după un deceniu să exporte 20% din brânzeturi în mai multe ţări precum Spania, Italia, Marea Brita­nie sau Austria.
Zilnic din fabrica Unilact Transil­vania ies între o tonă şi două tone de brânză de burduf, telemea şi caşcaval sub brandurile Unilact şi De La Ferma care ajung pe rafturile a 600 de magazine din comerţul tradiţional şi mai multe lanţuri de magazine internaţionale de pe plan local.
Cei mai importanţi jucători de pe piaţa brânzeturilor sunt Lactalis cu brandul LaDorna, Hochland şi Delaco care se luptă pe o piaţă locală unde consumul este de circa 9,4 kg per capita. Comparativ, media consumului de brânzeturi în Uniunea Europeană este de 17 kg per capita.
„Firma Unilact a fost înfiinţată în 1994 de tatăl meu Marius Bîcu, de profesie inginer chimist, iniţial în domeniul chimiei, iar apoi banii strânşi i-a investit în agricultură şi zootehnie. Din 2002, odată cu construirea fabricii de procesare a laptelui, am continuat eu afacerea. Tata face zootehnie, eu mă ocup de procesare", spune tânărul antreprenor, care conduce firma cu afaceri de circa 11 milioane de lei ( 2,5 mil. euro).

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

16 milioane de euro pentru investiţiile în răcitoare de lapte

Asociaţiile şi cooperativele crescătorilor de vaci cu până la cinci animale vor avea la dispoziţie 5.000 de euro de la bugetul de stat pentru a investi în răcitoare de lapte. Ministerul Agriculturii urmează să aloce pentru acest proiect circa 16 milioane de euro, ceea ce înseamnă un potenţial de 3.200 de răcitoare, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul instituţiei.
Cei 5.000 de euro pot acoperi întreaga valoare a investiţiei într-un răcitor de 1.000 de litri, iar banii sunt disponibili pentru achiziţia, instalarea şi service-ul utilajelor în primul an de funcţionare. Miza este aducerea laptelui din micile ferme la parametrii comerciali având în vedere că de anul viitor laptele muls cu mâna şi răcit necorespunzător nu va mai putea fi folosit pe liniile procesatorilor. „Proiectul va scoate pe piaţa fis­calizată şi va aduce în circuitul comercial aproximativ 1 mi­lion de litri de lapte anual", spune Marius Bîcu, proprietarul procesatorului Unilact din Alba, cu afaceri de 2,5 mil. euro/anual. Până acum producţia de lapte a micilor fermieri cu câteva vaci nu ajungea în totalitate la procesatori, ci lua drumul pieţelor tradiţionale în sticle de plastic sau era livrată prin dozatoare.
Structura fragmentată a fermelor, cu 40% din efective aflate în fermele de sub 5 capete, i-a făcut pe procesatori să oco­lească acest segment de piaţă pe fondul problemelor de conformitate a materiei prime, dar şi ca urmare a costurilor logistice mari.
„În acest context, crescătorii de vaci de lapte care deţin efective reduse pot fi refuzaţi la încheierea de contracte de livrare datorită lipsei faclităţilor de deppzitare şi racire a laptelui", notează proiectul.

Totul depinde de implementarea locală
Pentru a intra în acest program de investiţii fermierii trebuie să îşi depună dosarele în perioada 20 noiembrie – 3 martie 2014 la Primării, pentru ca mai apoi aceste instituţii să înainteze dosarele către filialele Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.
„Totul depinde de cum va fi implementat proiectul, de modul cum va funcţiona cu primăriile şi dacă vor fi luate în considerare asociaţiile şi cooperativele deja existente sau vor fi făcute altele noi", explică şi Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România.
El adaugă şi că integrarea producţiei a până la 30 de fermieri va duce la responsabilizarea producătorilor având în vedere că un singur producător poate compromite întreaga cantitate dintr-un tanc de răcire.
„Crescătorii vor fi mai responsabili după ce vor apărea incidente de acest gen, pentru că nimeni nu este dispus să plătească pentru laptele altora".

O piaţă în scădere
Piaţa bovinelor din România este în declin de şapte ani, astfel că în acest interval au dispărut din economie 0,7 milioane de capete de animale, adică un şeptel de 1 miliard de euro.
La sfârşitul lunii aprilie mai erau în piaţă circa 2,2 milioane de capete. În aceste condiţii România se află, cu 15,4 capete/100 de hectare, printre ultimele ţări din UE în funcţie de densitatea la bovine.
La sfârşitul lunii august, preţul laptelui la poarta fermelor româneşti era de 0,26 euro/ litru, cel mai mic din regiune. Spre comparaţie, în acelaşi moment în Ungaria şi Cehia preţul era de 0,33 euro/litru, iar în Polonia de 0,31 euro/litru, potrivit CLAL, o companie de consultanţă şi brokeraj pe piaţa laptelui şi un reper în industrie.

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

Marius Bicu: Vânzarea laptelui în piețe dă dimensiunea evaziunii

Piaţa laptelui din România are cel mai mare volum vândut direct în pieţe, în cea mai mare parte ambalat în sticle PET, dar şi cea mai mare pondere a acestui segment între toate cele 28 de economii ale Uniunii Europene, noteaza Ziarul financiar.
Puţin peste 900.000 de tone de lapte produse de 220.000 de ferme sunt vândute în pieţe, iar alte 80.000 de ferme livrează o cantitate aproape ega­lă către proce­sa­tori, arată Comisia Europeană.
„Ponderea mare a vânzărilor directe în totalul vânzărilor arată aproape în totalitate dimensiunea evaziunii fiscale. Interzi­cerea vânzării laptelui crud în pieţe nu a stopat fenomenul pentru ca acolo unde este cerere va veni şi oferta", explică Marius Bîcu, ma­naging partner al Unilact Transil­vania, un procesator mic de lapte cu afaceri de 2,5 milioane de euro/an.

fabricadelapte.ro - 2014

 

 

MARIUS BICU, UNILACT, TRAGE UN SEMNAL DE ALARMA

Marius Bicu, managing partner al Unilact, producatorul branzeturilor premium De la Ferma, spune ca firmele mici ar trebui ajutate de catre stat in finantarea consultantei tehnice, de marketing, in instruirea personalului, dar ar trebui sa reinfiinteze scolile de meserii pentru ca industria duce lipsa de oameni calificati.
„IMM-urile din Romania sunt in general flexibile, rezistente, dar ca sa creasca sanatos si sa fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanta tehnica, de marketing. Eu ma lupt cu firme mari, multinationale, sunt cu un pas in urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investitii in marketing, a consultantei financiare. A doua nevoie este instruirea personalului. Fondurile sunt necesare de la ingineri pana la muncitori, pentru ca IMM-urilor functioneaza cu ajutorul oamenilor calificati. De asemenea, trebuie reinfiintate scolile de meserii, nu mai exista un sudor sub 40 de ani", a declarat antreprenorul la conferinta ZF Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economica a Romaniei?

monitorul - 2014