Irina Caraivan - MyKey.ro

Irina Caraivan

Irina Caraivan este co-fodatorea MyKey.ro, o afacere cu chei de rezerva s nu este vorba despre duplicarea lor, ci despre depozitarea si livrarea lor daca propietarul o cere. Ideea i-a venit Irinei Caraivan cand un chirias a ramas fara

cheie, pentru a treia oara in doar cateva luni. Irina Caraivan mai este si co-fondatoarea platformei we-are-here, Proiectul „We Are Here" a luat naştere în luna aprilie, în urma problemelor cauzate de decizia Institutului Cultural Român de a retrage finanţarea acordată anumitor proiecte culturale.

 

Articole din presa:

 

Cum se fac zeci de mii de euro dintr-un business pentru uituci

O afacere cu chei de rezervă, şi nu e vorba despre duplicarea lor, ci despre depozitarea şi livrarea lor dacă proprietarul o cere, pare cel puţin neobişnuită. Este însă un business simplu, care în ţări precum SUA sau Marea Britanie ajunge deja de ordinul milioanelor de euro. Se poate şi în România?
UN CHIRIAŞ UITUC ŞI ÎMPRĂŞTIAT ESTE CEL CARE I-A DAT IRINEI CARAIVAN IDEEA AFACERII MYKEY. "S-a încuiat pe dinafară de câteva ori în decurs de un an. Prima dată n-a fost o problemă, i-am dus cheia de rezervă, deşi era o oră destul de târzie. A doua oară însă eram în vacanţă în afara României, aşa că a chemat o firmă care a forţat uşa ce a trebuit apoi înlocuită", povesteşte ea. Chiriaşul a rămas pentru a treia oară fără cheie după doar câteva luni, iar uşa a trebuit din nou schimbată, pentru că viitoarea antreprenoare, web designer de meserie, nu a putut ajunge cu cheia de rezervă la apartament nici de această dată. "A fost picătura care a umplut paharul, pentru că toate reparaţiile se întâmplau pe banii mei şi nu erau deloc cheltuieli mărunte", spune Caraivan.
A început atunci să caute pe internet un serviciu pentru astfel de întâmplări neprevăzute şi totodată neplăcute, unde să poată fi lăsate cheile de rezervă şi livrate la domiciliu în situaţii de urgenţă. N-a găsit, aşa că s-a decis să pornească împreună cu Andrei Dumitrescu Safe Key, compania din spatele serviciului de depozitare şi livrare de urgenţă a cheilor MyKey. Modelul de business l-a regăsit în SUA şi Marea Britanie, unde companiile de profil, deşi puţine şi destul de micuţe, fac bani frumoşi pe seama clienţilor care îşi rătăcesc cheile sau vor doar să se ferească de o astfel de situaţie. Compania britanică SpareKeys, de exemplu, are acum jumătate de milion de clienţi (în calcul fiind luaţi şi angajaţii companiilor care folosesc serviciul), cifră estimată să ajungă de patru ori mai mare la final de 2013, când încasările vor depăşi 2 milioane de lire sterline (2,34 milioane de euro). Poate pare puţin, dar pentru un business antreprenorial pornit cu o investiţie destul de scăzută şi cu profitabilitate foarte mare suma nu este deloc de neglijat. A fost nevoie de şase luni şi o investiţie de aproape 100.000 de euro ca ideea MyKey să se concretizeze. Serviciul asigură depozitarea cheilor de rezervă de la casă, maşină sau birou şi livrarea acestora într-o oră de la solicitarea lor, oriunde în Bucureşti, indiferent că e zi sau noapte. După semnarea unui contract în care adresa lipseşte dintre datele de identificare, cheile sunt depozitate într-un plic securizat şi sigilat, iar clienţii le pot solicita oricând, fiind însă supuşi unui proces de verificare bazat pe întrebări secrete înainte de livrare. Predarea cheilor se face într-un seif al cărui cod îl primeşte utilizatorul după ce a trecut prin acest proces, iar întâlnirea este de preferat să aibă loc la cel puţin 100 de metri distanţă de locuinţa pe care o deschide cheia cu pricina.
"MyKey nu va cunoaşte niciodată adresa de unde sunt cheile, ceea ce le transformă în obiecte fără valoare păstrate însă ca şi cum ar fi bunuri pe care altfel le-ai ţine într-o casetă de valori", explică Andrei Dumitrescu, făcând referire la sistemele de securitate care au înghiţit o bună parte din investiţia iniţială în companie. Locul unde sunt depozitate cheile are uşă antiefracţie, cameră securizată, accesul se face doar pe bază de cartele magnetice şi perimetrul este în permanenţă supravegheat video. Iar pe deasupra, în caz de intrare prin efracţie, porneşte alarma cu prioritate 0 la poliţie şi pompieri, dar intervine de asemenea şi o firmă de pază.
ABONAMENTUL ANUAL PENTRU MYKEY ESTE DE 150 DE LEI PENTRU UN SET CARE POATE CONŢINE P NĂ LA PATRU CHEI ASOCIATE LOCUINŢEI - de la uşă, de la intrarea în bloc şi de la boxă sau cutia poştală, de exemplu - ori automobilului sau altui mijloc de transport. Pentru ambele seturi în limita a şase chei, tariful creşte la 250 de lei pe an şi "dacă se solicită depozitarea unui număr mai mare de chei de rezervă, există varianta pachetelor personalizate", spune Irina Caraivan, costuri la care se adaugă şi cele de livrare, de 50 de lei fiecare dacă se solicită cheile mai des de o dată pe an. Segmentul rezidenţial este momentan obiectivul principal pentru MyKey. Dintr-un total de aproximativ 850.000 de locuinţe aflate în Bucureşti, compania estimează să atingă o cotă de piaţă de cel puţin 1% în următorul an, ceea ce s-ar traduce în afaceri de minimum un sfert de milion de euro, în situaţia în care toate aceste abonamente ar fi în varianta cea mai ieftină şi niciunul dintre proprietari nu ar solicita vreodată cheile de rezervă. Cei care au totuşi nevoie de chei ar plăti totuşi un preţ mai mic decât dacă ar ajunge în situaţia de a înlocui uşile chiar şi de două ori într-un an, susţin cei doi antreprenori. "O uşă metalică are un cost de cel puţin câteva sute de lei, dar ajunge şi la peste 1.000 de lei dacă e mai bună calitativ. Asta înseamnă că şi dacă îşi pierd cheile doar o dată la patru-cinci ani, consumatorii tot ies mai câştigaţi cu un abonament", explică Andrei Dumitrescu.
Teritoriul este totuşi neexplorat, iar piaţa practic inexistentă, ceea ce înseamnă că antreprenorii din spatele Safe Key trebuie să se lupte în primul rând cu argumentul că pentru asemenea situaţii cărora li se adresează serviciul există familie sau prieteni dispuşi să vină cu cheile chiar şi în toiul nopţii. Odată depăşită această barieră, planurile sunt deja conturate. MyKey va fi extins şi în segmentul de business, cu pachete destinate flotelor de maşini, clădirilor de birouri, complexurilor rezidenţiale şi chiar hotelurilor care nu folosesc încă sistemul cheilor magnetice. "Şi, de ce nu, luăm în calcul şi extinderea în alte oraşe din ţară", dezvăluie Irina Caraivan.

Businessmagazine - 2013

 

 

Consumatorii români intră în forţă în lumea digitală, dar instituţiile statului se mişcă mai lent

Pentru privatizarea Romtelecom va fi o negociere foarte dură Întreg dialogul persoanelor juridice cu ANAF ar putea fi complet informatizat până în 2016 România are cele mai noi tehnologii lansate pe o piaţă care nu era pregătită Anul acesta este primul în care se discută de schimbarea primei tablete, achiziţionată acum doi ani Tabletele vor depăşi laptopurile la vânzări

Românii sunt oameni deschişi spre tehnologie, în special spre cea care asigură extramobilitate, iar aceasta se observă atât la nivelul consumatorului, cât şi al afacerilor, este una din concluziile conferinţei „ZF Mobilio '14", organizată în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Vodafone, certSign şi avocaţii de la Schoenherr şi Asociaţii. Anul acesta vânzările de tablete vor creşte şi le vor depăşi pe cele de laptopuri. Distribuitorii vin în întâmpinarea acestei cereri cu produse care asigură conectivitate la internet permanentă, prin tehnologie 3G, asigurată de operatorii de telefonie mobilă, nu doar prin WiFi.
Irina Caraivan, creative director al Wearehere
Pentru aplicaţii care se adresează pieţei româneşti recomand ca dezvoltatorii să se înscrie pe o platformă românească de finanţare.
Crowdfundingul este primul pas pe care poţi să îl faci înainte de a fi gata produsul. Noi am iniţiat o platformă de crowdfunding acum un an. Ne concentrăm pe oameni care ştiu că vor să facă lucruri, au deja un plan şi au curajul să iasă în public cu proiectele pe care le au. Platforma noastră este bazată pe donaţie, nu luăm o parte din acţiuni, publicul nu ia o parte din acţiuni. Se poate face prevânzare înainte de a scoate produsul pe piaţă.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Irina Caraivan, Wearehere: Deocamdată piaţa locală de crowdfunding este foarte mică

Piaţa românească de crowdfunding este foarte redusă, dar dezvoltatorii care gândesc produse pentru piaţa locală ar trebui să caute finanţare prin intermediul unor astfel de platforme de finanţare concentrate pe România, a declarat Irina Caraivan, creative director al Wearehere, prezentă la ZF Mobilio '14.
"Pe aplicatii care se adresează pieţei româneşti recomand ca dezvoltatorii să se înscrie pe o platformă românească de finanţare", a declarat Caraivan.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Campanii de crowdfunding in Romania? Compune-le "ca si cand intreaga ta cariera depinde de asta!"

Daca esti antreprenor, daca te intereseaza noutatile sau daca pur si simplu "te dai" pe Internet, nu se poate sa nu fi auzit de platforma KickStarter.com, unde proiecte din cele mai diverse domenii "se bat" pe banii celor ce doresc sa le vada transpuse si in realitate. Romania a facut abia recent primii pasi in acest mediu, prin doua platforme de crowdfunding –PotSiEu.ro si We-Are-Here.ro.
Prezenta in online ale acestor platforme nu garanteaza insa nici pe departe succesul lor si, implicit, ale campaniilor care se inscriu pe ele.
Crowdfunding este un concept implementat initial in SUA prin care antreprenori si firme isi expun si prezinta cat mai convingator ideile (de produse, servicii etc) si, daca acestea sunt apreciate, internautii pot oferi sume de bani pentru a le sustine. Daca respectiva campanie intruneste suma necesara, antreprenorii primesc banii si pot demara proiectul. Cei ce finanteaza au de cele mai multe ori beneficii – pot participa la perioada de teste, sunt prezenti la inaugurare, primesc produsul si asa mai departe.
Daca in SUA si in alte tari dezvoltate un astfel de concept "a prins", existand finantari ce ating chiar si milioane de dolari, in Romania conceptul este incipient.
Prima platforma care a introdus pe piata conceptul de crowdfunding in .ro este Multifinantare.ro, lansat in decembrie 2012. In prezent insa, platforma nu gazduieste decat pana in 7 proiecte, mare parte dintre ele primind doar cateva zeci de lei sau chiar niciun ban.
In 2013, simtind potentialul, doua alte proiecte au intrat pe piata – PotSiEu.ro si We-Are-Here.ro. Primul dintre ele a ales sa se axeze exclusiv pe proiecte sociale, in timp ce We-Are-Here.ro incearca sa se pozitioneze, pastrand proportiile, mai mult spre KickStarter.
PotSiEu.ro a raportat un prim succes major pe piata locala, campania Ba se Poate! care a reusit sa adune 20.000 de lei, reprezentand circa 66% din suma propusa. Campania, care va avea ca rezultat un film motivational si, fara indoiala, emotionant, are in prim plan elevi mai putin favorizati din licee din Romania care au reusit sa depaseasca anumite conditii dificile si sa devina exemple pentru altii. Este un subiect care, fara doar si poate, ii pot convinge pe romani "sa bage mana in buzunar". Scopul final? "Suntem foarte indrazneti: vrem ca sute de mii de romani interesati de educatie – elevi, profesori, parinti – sa fie inspirati de exemplul celor 5 licee!".
Cum sa reusesti?
Mai departe de partea emotionala, care intotdeauna vinde si convinge, este nevoie de mai mult factori pentru a reusi intr-o campanie de strangere de fonduri de la persoane necunoscute. Pe langa o prezentare impecabila, grafica, placuta, este nevoie si de o promovare offline continua.
"Succesul campaniilor de pana acum vine din grupul mare de prieteni ai initiatorilor (e de preferat ca o campanie sa fie inceputa si purtata de mai mult de o persoana) care au incredere in initiatori, fac parte din categoria persoanelor familiarizate cu comertul si platile online. In plus, ajuta foarte mult ca in offline sa se organizeze evenimente care au legatura cu campania", subliniaza Catalina Azamfirei, manager al proiectului PotSiEu.ro.
Pentru cei care initiaza o campanie de crowdfunding e de preferat sa isi puna pe cap palaria de antreprenor si sa devina acea persoana care bate cu entuziasm la toate usile, povesteste de ce face proiectul, despre recompensele pe care le ofera. "Si toate acestea fara teama refuzului sau a indiferentei din partea celor pe care ii intalneste", continua ea.
De exemplu Asociatia ROI care a demarat proiectul "Ba Se Poate!", a organizat in paralel cu campania de crowdfunding evenimente in care au prezentat teaserul filmului si au discutat subiecte conexe proiectului Zburd - educatie prin coaching, care a stat la baza realizarii filmului.
Alte proiecte au urmat retete similare si au reusit sa stranga cateva mii de lei, pe aceeasi platforma, depasind 100% din necesarul de finantare.
Romanii aleg sa sustina proiecte cu bani putini
Pe platforma We-Are-Here.ro cel mai de succes proiect a fost cel propus de saxofonistul Mihai Iordache - un album de Jazz Funk. Campania a primit suma de 5095 de euro din 4.500 necesari.
De observat in cazul acestei campanii ca cei mai multi romani prefera sa doneze sume mici de bani – cei mai multi au ales sa ofere 5 euro (42) in timp ce doar doi au oferit 5.000+ euro. Fara doar si poate, campania a ajutat si din prisma faptului ca Iordache este un cunoscut muzician de Jazz, activand de peste zece ani ca artist.
Deci, cum sa iti compui campania de crowdfunding?
"Ca si cand toata cariera ta depinde de asta. O campanie de crowdfunding este un fel de concert: ajungi pe scena, in fata publicului, si trebuie sa te asiguri ca stii ce ai de facut acolo. Intr-o campanie pe We Are Here, iti pitchuiesti ideile in fata lumii, si intreaga ta viziune, produsul sau evenimentul pe care il planifici luni sau ani de zile e out there, in vazul tuturor.
Alte ponturi despre cum sa reusesti in crowdfunding
"In campanie pornesti atunci cand lucrurile iti sunt clare: stii cat costa, cum se face si de ce ai nevoie pentru ca produsul tau sa corespunda standardelor pe care ti le propui", subliniaza Irina Caraivan, creative director la We-Are-Here.ro.
Bugetarea unui produs este problematica pentru majoritatea proiectelor, de aceea trebuie plecat intotdeauna de la „tirajul" ideal. Este posibil (si de cele mai multe ori se intampla asta), ca 200 de bucati dintr-un produs sa aiba acelasi pret ca 500 de bucati, de aceea relatia pe care o ai cu furnizorii de servicii trebuie sa fie foarte bine pusa la punct inainte de hotararea bugetului necesar.
"Comunicarea cu publicul se va realiza cu ajutorul unei pagini de proiect de pe platforma We Are Here, asa ca acolo lucrurile trebuie sa fie impecabile: filmul de prezentare este „prima impresie", dar descrierea proiectului este cea mai relevanta pentru sustinatori. Ea trebuie sa contina informatii succinte, clare, la obiect despre echipa proiectului, despre directia in care vor fi investiti banii stransi, si care sunt riscurile proiectului", continua ea.
Poate partea cea mai importanta a proiectului tau sunt recompensele. Initiatorii sunt sfatuiti sa nu ofere daruri simbolice, ci lucruri concrete, care sa le permita sustinatorilor sa fie primii care se bucura de produsul finantat, avand parte de un tratament cu totul special – fara ei, produsul nu ar aparea pe lume.
Un pitch bun este direct, incitant si transparent. Este important sa fii tu insuti/insati, sa comunici foarte clar ce ai de gand sa faci si, mai ales, sa justifici sumele de bani cerute. Fii mandru/mandra de ceea ce faci si arata-ti entuziasmul, fara perdele! Ajuta foarte mult un pitch video, bine realizat.
Ia in considerare un spatiu de comentarii unde sa raspunzi la intrebari si sugestii, nu te limita la a oferi sansa oamenilor sa investeasca in ideea ta.
Incepe prin a trimite mail-uri si a da telefoane tuturor rudelor, cunoscutilor tai, spune-le ideea si roaga-i sa o trimita mai departe, daca li se pare buna. De asemenea, pune des update-uri despre starea proiectului tau. Promoveaza campania atat pe paginile proprii cat si pe canale social media – Google Plus ajuta mult in acest sens, ajutand la SEO.
Cei care te cunosc si te sustin ar trebui sa acopere peste 25% din necesarul de fonduri in primele saptamani ale campaniei, atragand astfel atentia si celor care nu te cunosc asupra ideii tale.
In general, proiectele din Romania sunt sustinute, in medie, de doar cateva zeci de oameni, rareori depasind o suta. Pentru o mai mare vizibilitate, platformele trebuie sa investeasca in marketing si proiectele inscrise trebuie sa "dea sfoara in tara". In timp insa, nu este exclus sa asistam la proiecte chiar importante, revolutionare, pe un KickStarter romanesc. Incearca, nu ai ce pierde!

wall-street - 2014

 

 

Doi tineri români lansează MyKey, primul serviciu de livrare rapidă a cheilor de rezervă

Cu o investiţie iniţială de aproximativ 100.000 de euro și urmând un model de business care funcţionează cu succes în Marea Britanie și SUA, serviciul MyKey vizează afaceri de un sfert de milion de euro în primul an de funcţionare. Owneri ai MyKey sunt Irina Caraivan (30 ani) și Andrei Dumitrescu (28 ani), proprietarii unei agenții de Web Design, Programare și Dezvoltare aplicații, numită CodeMachiner.
Proiectele lor sunt adresate pieței internaționale în special, în România având doar proiecte de freelancing punctuale.
Odată lansat, sistemul MyKey livrează chei de rezervă de la locuinţă, mașină sau birou într-o oră de la solicitarea lor, oriunde în București. Serviciul va funcţiona 24/24 și se adresează tuturor proprietarilor de locuinţe, mașini sau afaceri. Preţul cu care acest serviciu va intra pe piaţa din România pornește de la 150 de lei pe an.
"Această idee a venit ca rezolvare a unei probleme – un chiriaș care își pierdea tot timpul cheile. Frustrarea personală m-a împins să caut soluţii inteligente și eficiente, dar am descoperit din păcate că serviciile civilizate adresate situaţiilor neplăcute în care ești încuiat pe dinafară lipsesc în totalitate din România. Așadar, ne-am hotărât să punem pe picioare un serviciu de urgenţă pentru cei care și-au pierdut sau rătăcit cheile", spune Irina Caraivan, Managing Partener MyKey.
MyKey a presupus o investiţie iniţială de aproape 100.000 de euro alocată în primul rând securităţii, dar și locaţiei, componentei de logistică sau promovării. Întreg sistemul de securitate a fost gândit special pentru acest serviciu, începând cu securitatea fizică și electronică și până la securizarea transportului și a înmânării cheilor către proprietarii lor.
Dincolo de toate acestea, cea mai importantă măsură de securitate este una care nu a costat nimic: MyKey nu va afla niciodată adresa bunurilor pentru care păstrează chei. De la semnarea contractului până la livrare, MyKey nu solicită adresa clienților săi în niciun moment.
Sediul MyKey, situat în cel mai central punct al capitalei, în apropierea Kilometrului O, permite efectuarea unei livrări, în cel mai scurt timp posibil, oriunde în București pe o rază de 30 de km.
Dintr-un total de aproximativ 850.000 de locuinţe aflate în București, MyKey speră să câștige o cotă de piaţă de 1% în următorul an, la care se adaugă segmentul de chei de mașini asigurate prin acest serviciu. Preţul pentru abonamentul MyKey este de 3 ori mai mic decât spargerea și înlocuirea unei yale simple de la o ușă de apartament. Pentru mașini, înlocuirea butucului poate fi si de 10 ori mai scumpă decât un abonament.
"Abonamentul este de 150 de lei pe an pentru cheile casei sau ale mașinii și 250 de lei pe an pentru ambele. Asta înseamnă că, dacă îți pierzi cheile fie și o dată în 3-4 ani, prețul rămâne avantajos. În plus, serviciul îți oferă comoditatea de a-ți fi adusă cheia într-un mod civilizat și discret, oriunde dorești, într-un timp foarte scurt", explică Irina Caraivan.
MyKey are în plan extinderea în segmentul business, cu pachete adresate flotelor de mașini, clădirilor de birouri, complexelor rezidenţiale și hotelurilor, și, în timp, să deschidă mai multe sucursale în ţară, la Timișoara, Cluj, Constanţa sau Iași.
MyKey funcţionează ca un spaţiu de depozitare pentru cheile de rezervă. Odată ajuns la sediul MyKey cu cheia de rezervă, clientul va avea la dispoziţie o întreagă infrastructură: plicuri securizate, sigiliu unic, sistem de securitate conceput special pentru acest serviciu, un sediu deschis în timpul zilei și livrări non-stop.
Din momentul înmânării cheilor, clientului MyKey i se va crea un cont online și va fi identificat numai după numărul de abonat. Cheile sunt introduse în plic și sigilate de posesorul lor și poza lor va fi disponibilă în cont.
La o solicitare de livrare, sistemul parcurge un proces de identificare asemănător cu cel al unei bănci, în urma căruia se generează un cod unic, trimis clientului prin SMS. Livrarea se va face la cel puţin 100 de metri de casa proprietarului cheilor, într-un loc propus de acesta. Pentru securitate, cheia va fi adusă într-un seif pe care doar codul primit prin SMS

Forbes - 2013