Alexandru Dragoiu - E-Boda

Alexandru Dragoiu

Alexandru Dragoiu este absolvent al Facultatii de Stiinta Materialelor din cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti. Iar dupa ce a terminat cu facultatea in anul 2001, a infiintat firma E-Boda. Alenxandru Dragoiu se declara multumit

de faptul ca de aproape 13 ani, E-Boda a lasat urme adanci in industrie, ca brand local.

 

Articole din presa:

 

100 TINERI MANAGERI DE TOP - Alexandru Drăgoiu, E-Boda

E-Boda, firmă pe care a înfiinţat-o în 2001, a înregistrat anul trecut o creştere de 10% faţă de 2010, ajungând la 15 milioane de lei.
Înainte de 2001 mergea frecvent în SUA, unde locuia familia sa. În acel moment DVD player-ul era un produs bine vândut pe pieţe mature, mai ales în SUA, îşi aminteşte el. "Am văzut cum o firmă relativ necunoscută, APEX, a ajuns numărul unu în vânzări prin lansarea unui DVD player care citea toate formatele de fişiere." Pornind de la acel model s-a gândit să aducă şi în România un produs personalizat. "Practic toată experienţa mea profesională se reduce la E-Boda"", spune Alexandru Drăgoiu, care a pus bazele firmei la 23 ani, când a terminat facultatea. Îşi asemuie parcursul profesional cu o călătorie de-a lui Indiana Jones. "A fost un periplu în care m-am dezvoltat ca om şi adult prin intermediul acestui job." Se declară fericit de faptul că după 11 ani, E-Boda "a lăsat urme adânci în industrie, ca brand local".
Firma, în care lucrează acum 20 de oameni, şi-a crescut anul trecut vânzările cu 10% faţă de 2010, ca urmare a diversificării gamei de produse - prin introducerea "E-Boda Life", a categoriei car-audio şi TV LED - dar şi graţie unei uşoare creşteri a pieţei.
Cea mai dificilă perioadă pentru E-Boda, spune Alexandru Drăgoiu, a fost perioada 2007 - 2008, în care "am avut opinii divergente cu asociatul de la momentul respectiv. A fost un drum greu şi dureros dar am trecut peste el cu multă răbdare şi determinar".
Crede că vocaţia lui principală este cea de a-i învăţa pe cei din jur. "Chiar dacă voi conduce o firmă, voi fi vorbitor public sau trainer, îmi doresc să acumulez informaţii şi să dau mai departe aceste cunoştinţe", spune antreprenorul. O influenţă în acest sens are, gândeşte Drăgoiu, faptul că mama sa este profesoară; dar mărturiseşte că satisfacţia cea mai mare este când aude: "Alex, cât de mult îmi foloseşte acea chestie învăţată de la tine". "Chestia"" poate fi un principiu de time management, cum să alergi, o tehnică de citit rapid, poate fi orice, "însă îmi place foarte mult să adun informaţii şi să le dau mai departe".

Businessmagazine - 2012

 

 

AFACERI: David si Goliat pe piata electronicelor

Legile globalizarii spun ca doar cei mari supravietuiesc. Dar exista si nise. Aceasta este zona in care cei mici vor trai mult si bine. Caci o alta lege spune ca este loc pentru toata lumea.
Legile globalizarii spun ca doar cei mari supravietuiesc. Dar exista si nise. Aceasta este zona in care cei mici vor trai mult si bine. Caci o alta lege spune ca este loc pentru toata lumea.
Alexandru Dragoiu are 27 de ani si e pasionat de tehnologie. I se trage din perioada cand a locuit in Statele Unite, tara in care este stabilita intreaga sa familie. Cand s-a intors in Romania, a pornit o afacere despre care a auzit aproape oricare roman: E-Boda. Totul a pornit de la ideea de a deschide o firma de asamblat electronice care sa se vanda bine doar pe piata noastra.
Reteta e simpla. „Am inceput sa facem DVD playere E-Boda care sa citeasca si CD-urile cu filme pentru calculator si discurile piratate aduse din China, foarte populare in Romania, dar care puneau probleme aparatelor de firma", povesteste Alexandru Dragoiu, omul care a fondat in 2001 Rosal Electronics impreuna cu Silviu Prigoana si Alexandru Ilie. Cei mai multi cred ca omul de afaceri Silviu Prigoana ar fi actionarul principal al firmei care produce marca E-Boda. In realitate, ideea a fost a lui Dragoiu, de partea tehnica s-a ocupat Alexandru Ilie, iar Prigoana a venit cu banii. Astfel incat cei trei detin parti egale in companie. Aceasta este, pe scurt, istoria E-Boda, denumire care inseamna, intr-o traducere libera, „oda poporului chinez". Oda este justificata. Cele mai multe componente provin din Asia, mai precis din Taiwan.
De fapt, Alexandru Dragoiu nu a reinventat roata. Pe cand locuia in America a observat ca Apex, un producator obscur in aparenta concura serios Sony. Cei de la Apex nu faceau decat sa-si adapteze produsele pietei americane atat prin caracteristici, cat si prin pret. Exact asta a facut si E-Boda aici.
Pe langa faptul ca citesc filme de pe DVD-uri sau CD-uri cu filme si muzica in formate DivX sau MP3, DVD playerele E-Boda au si preturi mult mai mici decat produse ca Sony, Panasonic, Philips. In vreme ce un aparat E-Boda costa patru milioane de lei, un Philips cu performante similare se vinde cu sapte milioane de lei. Diferenta de pret se explica prin faptul ca Rosal Electronics asambleza aparatele in tara, platind taxe vamale mai mici pe componente, nu pe produsele finite.
Acum, toata lumea admite ca E-Boda s-a transformat dintr-un no-name intr-un brand. Cum s-a ajuns aici? Prin investitii in marketing si servicii de garantie. „Anul acesta vrem sa investim in promovare 10% din profit", explica Alexandru Dragoiu, director de vanzari la Rosal Electronics. Pentru a afla suma neta investita, se poate face un calcul foarte simplu: daca cifra de afaceri a companie este estimata, pentru anul 2005, la peste 5 milioane de euro (7 milioane de dolari), iar rata profitului va fi de 9%, obtinem o cifra de 50.000 de euro.
Han Q, presedintele LG Romania, are o cu totul alta viziune despre piata. In varsta de 47 de ani, sud-coreeanul a venit in Romania in 2004 cu gandul sa largeasca cota de piata a LG. „In timpul liber imi place sa pescuiesc in lacurile din jurul Bucurestiului", marturiseste Han Q. El vrea sa aplice filosofia de pescar sarguincios si pe piata romaneasca de electronice si electrocasnice.
Cresterea veniturilor va fi data, in opinia lui, atat de extinderea pietei, cat si de „pescuirea" unor procente din cota de piata a altora. Televizoarele, echipamentele audio-video, DVD playerele si dispozitivele de stocare vor aduce in conturile LG 25 de milioane de euro, conform estimarilor sud-coreanului. El spune ca veniturile totale ale LG Romania vor exploda in acest an de la 20 de milioane de euro la 50 de milioane de euro. „Noi avem o strategie pe termen lung. Doar marcile consacrate vor supravietui. Pe langa calitatea produselor, noi oferim asistenta clientului si dupa vanzarea propriu-zisa", spune Han Q, managerul care, atunci cand vorbeste despre afacerea pe care o conduce, prefera pronumele personal „noi", in locul formei de singular „eu" - lucru valabil si pentru succese, dar si pentru esecuri.
Dragoiu de la Rosal e de acord ca produsele no-name vor disparea, „insa E-Boda este deja o marca". El crede ca logica lui Han Q se aplica pentru electronicele comercializate sporadic in hipermarketuri. „Am vazut zeci de marci extrem de ieftine, care sunt prezente pe rafturi doar pe durata unei oferte speciale. Imi amintesc nume ca Sota sau Eurcolor care s-au vandut foarte bine dar, ulterior, au disparut", explica Dragoiu.
Cu E-Boda e o alta poveste, spune el. „E-Boda nu a avut o filosofie pe termen scurt", intrucat compania este interesata de fiabilitatea produselor sale. Conform Rosal Electronics, doar 1% din produsele vandute se intorc la garantie, iar service-ul este rapid. Dupa ce a trecut de la afaceri in domeniul salubritatii la media si productie de DVD playere, Rosal a inceput de la sfarsitul anului trecut sa vanda si televizoare cu cristale lichide (LCD). Pe scurt, de la curatenia orasului a ajuns la high-tech.
La LCD-uri, lansate la sfarsitul anului trecut, s-a aplicat aceeasi reteta ca si in cazul DVD playerelor: preturi mici, obtinute prin asamblarea locala a componentelor importate din Asia. Un televizor cu ecranul de 76 cm (30 de inci) costa in decembrie 2004 o suta de milioane de lei, in vreme ce marcile consacrate erau de circa doua-trei ori mai scumpe. Acum, toate preturile au scazut cu aproximativ 20% pe fondul reducerii pretului de cost, operate de furnizori. Principalii furnizori mondiali de materie prima, adica de „foi" mari de cristale lichide (dintr-o bucata se fac trei televizoare) sunt Sony, Samsung, LG, Philips, Sharp, Panasonic sau AU Optronic - furnizorul E-Boda. Reducerile pretului de cost vor continua pentru ca furnizorii, pe de o parte, sunt in mare concurenta.
Pe de alta, investitiile in tehnologie sunt pe cale de a se amortiza pentru produsele deja infipte bine in piata. Asa ca, afirma Han Q, preturile LCD-urilor vor ajunge, peste cativa ani, la 40% din preturile actuale, ceea ce va duce la o explozie a vanzarilor. Practica a demonstrat ca cele doua modele de business pot sa convietuiasca: atat producatorul local orientat catre o singura piata, cat si multinationala cu marca internationala. „Cred ca suntem mai flexibili decat un producator mare", spune Dragoiu de la Rosal Electronics. „Daca piata vrea altceva, ne adaptam din mers, lucru care nu este valabil pentru un producator gigant."
La capitolul marca, un producator local nu va putea sa ajunga la notorietatea unui Panasonic, Sony sau Philips. Multumita cercetarii, multinationalele scot pe piata „the next big thing", adica produse foarte scumpe, de ultima generatie. Desi inaccesibile pe termen scurt marii mase de consumatori, ele ridica valoarea brandului. Un exemplu recent: LG a lansat la Paris, la mijlocul lui aprilie, un televizor cu plasma de 180 cm care se va vinde pe piata romaneasca la pretul de 40.000 de euro.
Cu toate ca intre cele doua modele de business este o diferenta ca de la cer la pamant, sunt si cateva similaritati.
Prima ar fi ca atat produsele cu marci consacrate cat si cele cu marci mai putin notorii au in interior aceleasi componente, produse de asiatici. Pana la urma, si ambalajul face diferenta.

Businessmagazine - 2006

 

 

E-Boda vândut 29.000 de tablete proprii în 2012

Compania românească E-Boda, care a intrat pe piaţa de tablete în aprilie 2012, a înregistrat vânzări de 29.000 de astfel de dispozitive anul trecut, potrivit lui Alexandru Drăgoiu, fondatorul companiei care are acum în ofertă o gamă întreagă de modele. Cifrele au depăşit aşteptările iniţiale, întrucât E-Boda viza o cotă de 10% din piaţă în 2012, însă a încheiat anul cu o cotă de 14%.
Până la sfârşitul lunii noiembrie 2012, pe piaţa locală s-au vândut aproximativ 137.000 de tablete, cu o valoare aproximativă de 157 milioane de lei, potrivit datelor oficiale citate de E-Boda. "Din estimările noastre, luna decembrie a adus vânzări suplimentare de aproximativ 45.000 de unităţi, ceea ce înseamnă că piaţa totală în 2012 a fost de aproximativ 180.000 de unităţi, valoric ajungând la o valoare aproximativă de 210 milioane de lei", caluclează Drăgoiu.
Asemenea pieţei internaţionale, piaţa tabletelor din România este în creştere, urmând să se dubleze în acest an din punct de vedere al volumului de vânzări, ceea ce înseamnă că, la finalul anului 2013, va atinge aproximativ 350.000 - 360.000 de unităţi, apreciază fondatorul E-Boda. "Pentru 2014 şi 2015, ne aşteptăm ca piaţa să crească cu aproximativ 25% - 30% în fiecare an", mai spune acesta.
După calculele sale, tabletele româneşti au o cotă de piaţă de aproximativ 45% din punctul de vedere al numărului de unităţi, procent care va urca până la 50-55% anul acesta, şi 30% din punct de vedere valoric.
Conform datelor oficiale (monitorizări ale comerţului tradiţional şi online), în 2012 s-au vândut pe piaţa locală aproximativ 72.000 de tablete româneşti. "Piaţa va urma acest curs ascendent şi în anii următori, iar poziţia producătorilor locali se va consolida", spune Alexandru Drăgoiu.

Businessmagazine - 2013

 

 

E-Boda a lansat primul dispozitiv de realitate virtuală produs în România

E-Boda a lansat în premieră în România un dispozitiv pentru redarea realităţii virtuale.
Ochelarii AVATAR funcţionează cu un smartphone de generaţie nouă ce rulează sistemul de operare Android sau iOS.
"Ochelarii AVATAR au aplicabilitate în numeroase domenii, de la divertisment, până la educaţie, ştiinţă, cultură sau călătorii, oferind experienţe cât mai variate", a spus Alexandru Drăgoiu, CEO E-Boda.
AVATAR are un design modern şi este realizat dintr-un plastic rezistent, cu o greutate redusă pentru mai mult confort. Ochelarii pot fi setaţi în trei paşi: utilizatorii pornesc aplicaţia de realitate virtuală 3D pe smartphone, inserează smartphone-ul în compartimentul dedicat şi ajustează cureaua pentru a fixa ochelarii.
Ochelarii AVATAR vor fi disponibili în magazinele Orange, în reţeaua Carrefour şi pe site-ul producătorului la preţul recomandat de 299 lei.

Businessmagazine - 2014

 

 

E-Boda a vândut 52.000 de tablete în primele nouă luni

E-Boda Distribution, unul dintre cei mai mari producători locali de tablete şi smartphone-uri, a comercializat în primele nouă luni ale acestui an circa 52.000 de tablete, iar ţinta pentru întregul an se ridică la 80.000 de unităţi. Compania are o cotă de 11% din piaţa locală de tablete, a cărei creştere începe să încetinească.

„Anul acesta ţinta de vânzări pentru tablete este de 80.000 de unităţi. Creşterea pieţei de tablete nu mai este atât de mare, însă probabil că se vor vinde în total anul acesta circa 850.000 de unităţi. Anul viitor, dacă piaţa de profil va mai creşte, va creşte cu un ritm foarte scăzut. Nu cred că mai are resurse să depăşească un milion de unităţi", a declarat pentru ZF Alexandru Drăgoiu, cofondator şi CEO al E-Boda Distribution.

Anul trecut în România s-au vândut peste 550.000 de tablete, de trei ori mai mult decât în 2012, iar pentru 2014 cele mai optimiste estimări din piaţă indicau atingerea pragului de un milion de unităţi.

Unul dintre cele mai mari contracte de anul viitor pentru produ­cătorii locali de tablete şi pentru subsidiarele producătorilor străini este proiectul statului de a dota şcolile cu circa 500.000 de tablete. Întrebat ce fel de tabletă ar trebui să aleagă statul pentru acest proiect, Drăgoiu a spus că încă nu cunoaşte toate detaliile referitoare la acest subiect şi că depinde de abordarea aleasă de stat.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Alexandru Drăgoiu, E-Boda Distribution: Cel mai probabil vom lansa o tabletă cu Windows până la finalul anului

Până la finalul anului este foarte probabil ca E-Boda să lanseze o tabletă cu sistem de operare Windows după ce Microsoft a decis ca platforma să poată fi folosită gratuit de producătorii de device-uri pentru dispozitivele cu ecrane mai mici de 9 inchi, a declarat la ZF Mobilio '14 Alexandru Drăgoiu, fondator al E-Boda.
"Până la sfârşitul anului e foarte posibil să scoatem o tabletă cu Windows", a spus Drăgoiu.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

E-Boda lansează o tabletă de 7 inchi pentru începători

E-Boda Distribution, compania care comercializează produse electronice cu brandul E-Boda, a lansat o nouă tabletă din gama de 7 inchi pentru utilizatorii începători, care va fi vândută la un preţ de 399 lei. Tableta Impresspeed E350 dispune de un procesor Dual Core de 1.5 GHz, memorie RAM de 1GB şi rulează sistemul de operare Android 4.2 de la Google. „Cu acest model de tabletă ne adresăm utilizatorilor cu nevoi minime de comunicare şi un buget limitat. Am căutat dimensiunea potrivită, astfel încât aceştia să poată transporta şi manevra tableta cât mai uşor, dar, în acelaşi timp, să le asigure toate funcţiile de comunicare de bază", a spus Alexandru Drăgoiu, CEO al E-Boda.

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

Drăgoiu, E-Boda: Retailerii au respins scumpirile, am absorbit noi şocurile valutare

Compania Rosal Import-Export, care comercializează pe piaţa locală tablete PC sub brandul E-Boda, a fost nevoită să absoarbă şocurile provocate de evoluţia cursului dolar-euro şi euro-leu în condiţiile în care retailerii locali au refuzat măriri ale preţurilor, iar în aceste condiţii profitabilitatea va fi afectată, a declarat într-o conferinţă de presă Alexandru Drăgoiu, fondator şi director general al firmei.
"Nu cred că va fi un businss profitabil în acest an, probabil vom fi undeva pe break-even. Dar sunt două menţiuni de făcut. Prima dintre ele - contextul internaţional, respectiv criza datoriilor din Europa - pe fondul căreia dolarul a crescut extrem de tare faţă de euro. Noi fiind dependenţi de dolari am avut o lovitură puternică în profitabilitate. În al doilea rând a fost contextul local fiindcă aşa conducători cum avem noi mai rar ..., ştiţi ce s-a întâmplat în vară. Pe lângă dezechilibrul dolar-euro a fost şi dezechilibrul leu-euro şi atunci aceste două forţe au produs efectiv un cutremur pe o piaţă care nu se simte foarte bune. Eventualele scumpiri au fost respinse de mai toţi retailerii şi atunci au fost absorbite de către noi", a spus Drăgoiu.
El a adăugat că întreaga piaţă a fost bulversată de evoluţiile de pe piaţa valutară. "Şi ciclul de vânzări a fost dat peste cap pentru că nu multe firme şi-au continuat ciclul normal de aprovizionare când dolarul s-a dus de la 3,3 lei la 3,8 lei în câteva luni. Deci acesta nu va fi un an care va străluci prin profitabilitate, va fi un an cu o creştere de cifră de afaceri de 20-25% dar cu multă muncă de câştigare a cotei de piaţă. Nu vom atinge nici pe departe profitul de anul trecut, dar avem rezultate spectaculoase pe tablete".
În ianuarie cursul dolar leu calculat de BNR era de 3,32 de lei, pentru ca pe data de 25 iulie acesta să atingă un maximum de 3,83 lei.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Şeful E-Boda: retailerii specializaţi în tehnologie vor pierde teren pe piaţa tabletelor

Retailerii specializaţi în vânzarea gadgeturilor, aşa cum este eMag, vor pierde teren pe piaţa tabletelor pe măsură ce această categorie de produse devine din ce în ce mai ieftină şi accesibilă, a declarat într-o conferinţă de presă Alexandru Drăgoiu, director general şi fondator al Rosal Import-Export, companie care vinde tablete şi alte produse electronice sub brandul E-Boda.
"Eu cred că evoluţia în ceea ce priveşte canalele de vânzări se va întâmpla următorul fenomen: canalele de vânzări care sunt percepute ca fiind foarte competente în a vinde tehnologie - şi să luam aici eMag - au avut pentru o bucată de vreme un avantaj", a spus Drăgoiu, răspunzând astfel unei întrebări adresate de ZF.
"Dar imaginaţi-vă ca eu ştiu un producător din China care are numai pe un singur model contract cu Wal-Mart (cel mai mare retailer din lume - n. red.) pentru un număr de 5 milioane de tablete pentru acest final de an. Sunt tablete care vor costa 79-89 de dolari. Ce înseamna asta? O piaţă mult mai avansată în care produsul a devenit commodity, şi în care marketshare-ul se distribuie de la cei competenţi în tehnologie la cei generalişti. Pe finalul acesta de an eu văd că suntem la situaţia în care cei super-specializaţi vor pierde ceva cotă de piaţă în favoarea retailerilor de tipul Altex, Domo şi Flanco iar la anul cred că în scenă vor apărea Carrefour, şi Auchan şi Metro pe măsură ce preţul se erodează şi adresabilitatea lui creşte. Pe piaţă vor intra şi <<vănzătorii de salam>>, cum le spunem noi".
Întrebat de ZF dacă nu se aşteaptă să se confrunte cu apariţia unei eventuale tablete sub brandul eMag, Drăgoiu a spus că nu l-ar mira "absolut nimic, pentru că pe piaţă exista tabletele Altex, iar eMag face parte dintr-un grup, care are un brand propriu - Serioux care este prezent în eMag şi Flanco. E o chestiune de focus. Asesoft (Network One Distribution - n. red.) e un distribuitor uriaş - are divizie de afaceri cu statul, de distribuţie de laptopuri, de produse proprii (...) Dintre cei patru jucători locali, trei joacă tare pe tablete, în timp ce Serioux este într-o zonă incertă, nu ştiu exact ce planuri au în lumea tabletelor dar nu m-ar mira să aiba o a doua evaluare şi să intre foarte puternic având aceste două canale, eMag şi Flanco".

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Drăgoiu: E-Boda: Vânzările de tablete s-ar putea tripla în decembrie, la 45.000 de unităţi

Vânzările de tablete de pe piaţa românească ar putea atinge un vârf în luna decembrie, când livrările ar putea fi de 45.000 de unităţi, de trei ori mai mult decât în lunile anterioare, a declarat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă Alexandru Drăgoiu, director general şi fondator al Rosal Import-Export, companie care vinde tablete şi alte produse electronice sub brandul E-Boda.
"În luna august piaţa de tablete era la 12.000 de unităţi, iar în octombrie noiembrie va fi la aproximativ 15.000 de unităţi. În decembrie ar putea fi o explozie, o triplare a pieţei până la 45.000 de unităţi", a spus Drăgoiu. Ultimele date sigure datează din luna august, când piaţa a fost de 12.000 de unităţi, dintre care 1.000 au fost vândute de E-Boda. Cei trei jucători locali de pe piaţă (E-Boda, Evolio şi Allview n. red.) au în prezent 38-40% din piaţă. Este o performanţă, nu sunt multe pieţe pe care se întâmplă aşa ceva", a adăugat el.
În ce priveşte vânzările la nivelul întregului an, fondatorul E-Boda a estimat că piaţa de tablete din România va creşte de patru ori la 160.000 de unităţi şi se va dubla anul viitor.
E-Boda, care a lansat astăzi două noi tablete cu procesoare dual core, estimează că va vinde în acest an 20.000 de tablete, respectiv va încheia anul cu cotă de piaţă de 12%, faţă de 8,5% în august.
Tabletele lansate de E-Boda sunt Supreme IPS Dual Core X200 şi Supreme X80 Dual Core, care au sistem de operare Google Android 4.0, memorie de 16 GB, ecran capacitiv şi conectare la reţele 3G prin modemuri externe. E-Boda îşi propune să vândă 6.000 de tablete din noua gamă.
E-Boda Supreme IPS Dual Core X200 include un ecran cu tehnologie IPS, de 9,7 inchi, şi care recunoaşte până la 10 atingeri simultane. Tableta este echipată cu microprocesorul Dual Core Rockchip la 1,5 GHz şi cu procesorul grafic MALI Quad Core.
Supreme IPS Dual Core are sistem de operare Android 4.0, urmând ca, în scurt timp, versiunea Android 4.1 - Jelly Bean să fie disponibilă sub formă de update de firmware.
Tableta are o memorie internă de 8 GB, completată cu încă 8 GB care vin pe un card microSD.
Cu Supreme IPS Dual Core conectarea la internet se poate face fie prin wireless-ul 802.11 b/g/n, fie prin conectare 3G, cu ajutorul adaptorului 3G USB (opţional).
Supreme IPS Dual Core are carcasă de aluminiu, două camere video (web şi 2 MP), o greutate de 600g şi autonomie de 6 ore, fiind echipată cu o baterie de 8000 mA. Preţul tabletei este 1.100 de lei, mai mare decât al altor tablete de pe piaţă, pentru că gadgetul include un procesor mai puternic şi o baterie cu o capacitate mai mare, a spus Alexandru Drăgoiu.
Cealaltă tabletă, E-Boda Supreme X80, cu un preţ de 700 de lei, este dotată cu un micoprocesor dual core Amlogic la 1,5 GHz Dual Core şi cu procesorul grafic MALI Quad Core. Tableta are ecran HD de 8 inch, cu o rezoluţie de 1024x768 şi recunoaşte până la cinci atingeri simultane.
Supreme X80 are o memorie de 16 GB, cei 8 GB interni fiind completaţi cu încă 8 GB care vin pe un card microSD.
Şi Supreme X80 Dual Core se poate conecta la internet prin modulul wireless 802.11 b/g/n sau prin conectare 3G, cu ajutorul adaptorului 3G USB (opţional).
Tableta are carcasă de aluminiu, două camere video (web şi 2 MP), o greutate de 430g şi autonomie a bateriei de 5 ore.
Înfiinţată în 2003, firma Rosal Import-Export a încheiat anul trecut cu afaceri de 14,5 milioane de lei (3,4 mil. euro) şi, potrivit lui Drăgoiu, ţinta pentru acest an un avans de 20-25% al veniturilor.
Datele de la Registrul Comerţului arată că firma este deţinută în cote egale, de câte 50%, de Alexandru Drăgoiu şi Mihai Darie.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Drăgoiu, E-Boda: Dacă ar dispărea China, nu ar mai exista industria de IT&C

Brazilia, Rusia, India Şi China (BRIC) sunt, de ani buni, cele mai interesante pieţe de pe planetă pentru investitorii care vor afaceri în stil mare şi au curajul să-şi asume riscuri pentru ele. Care este potenţialul afacerilor româneşti cu ţările grupului BRIC şi ce fel de speranţe ar trebui să ne punem în banii lor?
Era 1993 când tânărul mureşean Daniel Lorincz s-a hotărât să plece din Ardealul natal şi să-şi încerce norocul în Ungaria. A obţinut un contract temporar de muncă şi după ce s-a obişnuit cu noul stil de viaţă nu s-a mai întors. "Poate o dată pe an, cât să-i văd pe ai mei", zâmbeşte Lorincz, în timp ce vorbeşte pătimaş despre preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pe care Ungaria tocmai a cedat-o vecinei nordice Polonia. Lorincz lucrează de câţiva ani ca director de marketing al China Brand Trade Center în Budapesta.
Totul a început în urmă cu opt ani, când austriecii de la compania de construcţii Strabag au decis să dezvolte un complex comercial unde să-i găzduiască pe comercianţii veniţi din Orientul Îndepărtat. Construcţia însăşi a fost o provocare: Lorincz vorbeşte de un adevărat feng-shui în complexul Asia Center - clădirea "fiu", clădirea "fiică", cea inaugurată recent, şi "tatăl", care va fi construită în anii următori. "Este interesant şi dificil să faci afaceri cu chinezii", reflectează managerul; deşi mulţi dintre ei locuiesc în Europa de ani buni, Lorincz povesteşte că stilul lor nu s-a schimbat faţă de cutumele de acasă, negociază extrem de rar cu femeile şi au unele tabieturi peste care nu acceptă să treacă. "Am avut viaţă grea cu asigurarea meselor. Dacă nu mănâncă măcar de două ori pe zi mâncare chinezească, nu sunt prea fericiţi." Când faci schimb de cărţi de vizită, e foarte important ca datele să fie scrise şi în alfabetul chinez, iar cartea de vizită să fie ţinută cu ambele mâini, atât de cel care o oferă, cât şi de primitor. Astfel de detalii pot face diferenţa între a semna sau nu un contract cu afaceriştii asiatici, "foarte agresivi când vine vorba de profit şi ghidaţi după regula <nu vând niciodată ceva în pierdere>".
Anual, 8,7 miliarde de euro se plimbă între Ungaria şi China, în timp ce pe filiera româno-chineză circulă doar trei miliarde. Statul ungar a devenit un canal important pentru accesul Chinei în Europa, iar vizita premierului Wen Jiabao la Budapesta, de la finele lunii iunie, a venit să confirme asta cu acte. Compania de tehnologie Huawei a semnat o înţelegere cu Ministerul Dezvoltării pentru construirea centrului european de aprovizionare, o investiţie care va crea 3.000 de noi locuri de muncă şi exporturi de 1,2 miliarde de dolari, fiind al doilea centru de acest fel al Huawei din lume. Apoi, Banca Chineză şi compania de chimicale BorsodChem, deţiuntă de investitori asiatici, au semnat un acord de 1,1 miliarde de euro pentru a transforma unitatea în al treilea cel mai mare producător de izocianaţi (materie primă din industria chimică) din lume. Grupul HNA, al patrulea consorţiu aeronautic chinez, a semnat un acord cu Asociaţia Ungară a Capitalului, presa de la Budapesta speculând un interes pentru compania naţională maghiară Malev şi pentru construirea unei căi ferate între aeroportul internaţional Ferihegy şi centrul metropolei.
Cât despre deschiderea China Brand Trade Center, unde lucrează Daniel Lorincz, scopul e să uşureze accesul în Europa Centrală şi de Est pentru societăţi chinezeşti furnizoare de piese auto, materiale de construcţii, electronice şi produse din surse regenerabile de energie.
Dragoni roşii, gaze şi cafea
La Bucureşti, în loc de China Brand Trade Center local funcţionează complexul comercial Dragonul Roşu, dezvoltat la câţiva kilometri în estul Bucureştiului de grupul de firme Niro. Pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi funcţionează peste 5.000 de magazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de birouri.
Vasile Gabriel Niţă, directorul general al Niro Investment Group, a ajuns în companie la finele anului 2009, după 30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şef de poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fost de secretar de stat, şef al departamentului Schengen. "Aici avem preponderent marfă din China, însă o treime dintre comercianţi sunt români", spune Niţă. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc 200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi. "Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câte zeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc din activităţile comerciale", explică Niţă, adăugând că afacerea susţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comerţ cu destinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turcia grupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în ce priveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Dacă în 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de mărfuri şi comercianţi, operatorii chinezi din complex au scăzut la 30% în ultimii ani, iar ponderea mărfurilor la 60-70%.
Anul trecut, mărfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti se ridică doar la circa 300 de milioane de euro şi reprezintă în mare parte lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Trecând mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China înseamnă doar 11,6% din importurile României şi 3,63% din exporturi, întrucât grosul comerţului nostru exterior trece prin zona euro. Anul trecut, relaţiile comerciale România-BRIC au însemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China şi Rusia grupează fiecare câte 42%, India 10% şi Brazilia 5%.
Rusia contează mai mult decât China în ce priveşte valoarea exporturilor româneşti: doar anul trecut au luat calea Rusiei mărfuri de peste 800 de milioane de euro, în mare parte componente şi autoturisme Dacia. Importurile din Rusia, în schimb, sunt resurse energetice în proporţie de peste 90% şi însumează circa două miliarde de euro anual. "Dependenţa de resursele energetice ale Rusiei dinainte de 1989 s-a redus însă drastic, pentru că au dispărut marii consumatori industriali de atunci", explică Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ România-Rusia, încercând să sublinieze că dependenţa de resurse ruseşti nu este de speriat - "faţă de peste 20.000 de miliarde de metri cubi de gaz pe care îi importam până acum 20 de ani, cantitatea s-a diminuat de peste zece ori". Produsele petroliere şi ţiţeiul înseamnă circa jumătate din totalul importurilor energetice, în timp ce gazele naturale depăşesc 30%.
Mai greu şi-au făcut loc Brazilia şi India în comerţul nostru exterior, ţinând cont că România a importat anul trecut marfă braziliană în valoare de 300 de milioane de euro (în principal zahăr, soia, pui, cafea, fructe, dar şi minereu de fier pentru ArcelorMittal). În privinţa exporturilor româneşti spre Brazilia, cifrate la 70 de milioane de euro, datele Camerei de Comerţ şi Industrie Bilaterală România-Brazilia relevă că ponderea cea mai mare o au componentele auto, la care se adaugă echipamente industriale, îngrăşăminte şi echipamente electrice. La ora actuală există peste 70 de societăţi exportatoare, atât sucursale ale diverselor multinaţionale, cât şi producători autohtoni care au contacte directe în Brazilia. În fine, către India pleacă mărfuri de 140 de milioane de euro, grupul ArcelorMittal jucând aici un rol important, atâta timp cât jumătate din sumă provine din exportul de metale sau articole din metal.
Care recesiune?
Interesant e faptul că, exceptând India, exporturile româneşti către Brazilia, Rusia şi China se află pe o tendinţă ascendentă, judecând după creşterile de anul trecut, de 61,6% către Brazilia, 62,1% către Rusia şi 45% spre China. În ce priveşte importurile, creşterile nu au fost atât de spectaculoase, însă există şi ele: 1,2% în relaţia cu Brazilia, 35,8% din Rusia, 24,7% dinspre India şi o creştere de o treime dinspre China.
"Situaţia din 2010 este cea mai bună din ultima perioadă, pentru că au fost ani în care raportul între importuri şi exporturi nu era de 1 la 8, ci de 1 la 12 sau 1 la 16", comentează Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China. Exporturile româneşti în China s-au mărit pe seama cererii de maşini şi utilaje, produse chimice şi materii prime (lemn brut, piei, lână, miere). "China este o piaţă în care dacă cineva îşi dă interesul, poate exporta orice. China primeşte orice, produse la care nu te aştepţi", susţine Ghelmegeanu.
Referindu-se la specificul afacerilor cu China şi cu alte pieţe emergente din afara Europei, Vasile Gabriel Niţă spune că recesiunea s-a simţit mai puţin la acest nivel, graţie flexibilităţii mult mai mari a preţurilor de vânzare. "Discutând până la ultima consecinţă, putem afirma că doar în condiţii de criză maximă ar cădea piaţa chinezească. Nu există preţuri mai mici decât ale lor, deci când ai cinci lei în buzunar, tot de aici vii să cumperi", spune directorul Niro Investment Group.
Alexandru Drăgoiu, fondatorul producătorului de echipamente IT E-Boda, vinde exclusiv produse asamblate în China, aşa cum fac atâtea alte companii din industria de electronice de consum. "Dacă ar dispărea China, nu ar mai exista industria de IT&C. Abia la mare distanţă după China urmează Malaiezia şi Taiwan ca pieţe de producţie", explică Drăgoiu. Relaţiile sale comerciale în Asia au început în 2000, când a decis ca E-Boda să se implice pe piaţa de DVD playere. La început a selectat peste 100 de furnizori din China, în urma corespondenţei prin e-mail au rămas mai mult de zece, iar după ce a făcut prima vizită acolo a ales unul. Drăgoiu laudă la China faptul că îşi pune foarte bine în valoare potenţialul de forţă de muncă ieftină, preţurile foarte competitive şi practicile de afaceri, însă vede şi unele minusuri: comunicarea, diferenţele culturale şi distanţa foarte mare, care împiedică comunicarea directă: "E foarte dificil să cumperi bunuri din China fără a plăti totul înainte. De asemenea, trebuie cumpărate cantităţi foarte mari, de aceea firma are nevoie să aibă o putere mare de distribuţie". Apoi, actorii economici se schimbă des, furnizorii pot da faliment, de aceea este important să existe şi furnizori de rezervă. Distanţa este un alt dezavantaj, mărturiseşte Drăgoiu - "acolo chiar funcţionează zicala <ochii care nu se văd se uită> -, de aceea este benefic pentru colaborarea cu partenerii din China să mergi acolo de două ori pe an, altminteri interesul lor scade."
Înainte şi după '89
O mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut totuşi după Revoluţia din 1989. "După decembrie 1989, economia, care n-ar trebui să ţină cont de asemenea aspecte, s-a orientat după mediul politic către SUA şi Europa de Vest", comentează Gabriel Ghelmegeanu, susţinând că e "o greşeală capitală" faptul că am pierdut pieţele pe care companiile româneşti activau (China, Rusia, Vietnam, Cambodgia), încercând în schimb să concurăm direct cu firmele occidentale, pe pieţele occidentale, dar fără produse la aceeaşi calitate. "Este foarte greu să recuperăm decalajul pierdut şi asta a fost greşeala majoră - atitudinea tipică pe care o au românii, de a nu reuşi să aibă atenţie distributivă", adaugă Ghelmegeanu.
În acelaşi registru, directorul general al Camerei de Comerţ România-Rusia îşi aminteşte că toată industria grea lucra înainte de 1989 pentru Rusia şi pentru ţările arabe, în timp ce industria uşoară le asigura îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte bunuri necesare. Competiţia venită din Occident - "produse pe care şi noi, şi ruşii le visam" - a făcut însă ulterior ca exporturile româneşti să iasă repede din peisaj. "Cel mai mare impediment este neapartenenţa Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului. OMC impune reguli mai transparente în ce priveşte schimburile comerciale", spune Macsim.
Un alt inconvenient se leagă de incompatibilităţi în domeniul reglementărilor interne: standarde de calitate sau de protecţie a consumatorilor. Românii s-au aliniat la standardele europene, iar multe dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova. Chinezii, în schimb, îşi permit să vândă extrem de ieftin şi de aceea reprezintă sursa principală de import pentru Rusia, cu o valoare anuală de peste 40 de miliarde de dolari. Mare parte din importuri se fac clandestin - circa 70%, după cum spune Macsim, dat fiind că graniţa ruso-chineză este foarte întinsă şi deci greu de supravegheat.
Investiţii cam peste mână
Niciuna dintre ţările grupului BRIC nu a mizat prea mult pe România, iar investiţiile se leagă mai mult de întâmplări decât de eforturi susţinute de atragere a capitalului străin. Cea mai mare investiţie chinezească, de exemplu, este cea a fabricii de biciclete DHS de la Deva. Lucian Contraş, directorul executiv al Eurosport DHS, declară că relaţiile istorice mai apropiate de România au făcut ca investitorii chinezi să aleagă să deschidă fabrica de biciclete aici: "La începutul anilor '90, Europa de Vest şi America nu erau El Dorado-ul de astăzi, iar apropierea faţă de România a fost decisivă în decizia lor". În plus, fabrica a fost amplasată iniţial la Petroşani, tocmai pentru că afacerile din Valea Jiului intrau în programul de facilităţi pentru zone defavorizate, fiind scutite de impozit pe profit timp de cinci ani.
Depozitele de la Petroşani, spaţiul insuficient de dezvoltare şi expirarea termenului în care se ofereau facilităţi i-au făcut pe chinezi să înceapă în 2004 o investiţie de la zero la Deva, oraş situat la câţiva kilometri, pentru a nu pierde forţa de muncă deja instruită. Investiţia totală se ridică la 20 de milioane de euro, însă este pe jumătate amortizată, după cum spun oficialii DHS. În 2010, compania a produs 2,7 milioane de biciclete, din care aproape trei sferturi destinate exportului, reuşind să obţină cu cei 300 de angajaţi o cifră de afaceri de circa 25 de milioane de euro.
De ordin mai recent este investiţia companiei Sinoroma Industry, membră a unui grup chinez, care a deschis în 2007 o fabrică de ţigări lângă Buzău, în urma unei investiţii de circa 30 de milioane de euro. Sinoroma Industry face parte din grupul chinez F&J, care produce ţigarete în România sub mărci precum Golden Monkey şi Dubliss (ambele chinezeşti) din 1997, într-o fabrică construită la Pârscov, prin investiţii de circa trei milioane de euro, potrivit Mediafax. O investiţie tot de ordinul zecilor de milioane o reprezintă fabrica de biciclete Ricky Impex de lângă Slobozia.
Însă dacă facem comparaţie cu Ungaria vecină, investiţiile chinezeşti în România sunt de aproape trei ori mai mici şi nu au ca punct de sprijin o politică de stat, ci mai degrabă "mersul la plesneală". Sunt cuvintele lui Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy, compania de medicamente de la Cluj-Napoca preluată de investitorul indian în 2006. El spune că România oferă numeroase avantaje pentru statele din zona BRIC: proximitatea faţă de Uniunea Europeană, costuri de operare reduse şi, important, vorbitori de limbi străine, însă minusul este că ţara noastră nu şi-a făcut o politică de stat din atragerea investitorilor din aceste regiuni. "De pildă, priorităţile sunt sportul în Serbia, turismul în Bulgaria şi investiţiile din Orientul Îndepărtat pentru Ungaria. România nu are niciun fel de direcţii clare", susţine Damian.
Achiziţia fabricii de medicamente Terapia de către grupul indian Ranbaxy, deţinut acum de japonezii de la Daiichi Sankyo, a avut loc în 2006, valoarea estimată fiind de 250 de milioane de euro. Tot atunci, ArcelorMittal a venit în România şi a cumpărat complexul industrial de la Galaţi. Pentru indieni, lozul a fost câştigător, însă în viitor iniţiativa nu va mai veni din partea investitorilor, crede Damian, afară doar de cazul când "statul oferă condiţii". "Orientarea comerţului exterior trebuie să se schimbe, de la vest la est şi nu de la est la vest, aşa cum se întâmpla până acum, dat fiind că investitorii din Vest sunt stimulaţi să rămână în ţara lor, iar eventualii bani externi pot fi atraşi mai ales din BRIC", apreciază omul de afaceri, însă e nevoie de tehnocraţi capabili să înţeleagă relaţiile comerciale şi diplomatice cu astfel de state - "e un lucru mult mai greu din cauza culturii, a distanţei, a relaţiilor internaţionale să faci afaceri cu Asia. În Europa iei doar buletinul, pleci din ţară şi baţi la uşi".
Nici investiţiile ruseşti nu sunt mai agresive. Ruşii au intrat pe piaţa românească prin sucursalele din Occident, pentru că altfel n-ar fi reuşit, din cauza unor probleme de eligibilitate. "Intrând în UE, România avea un angajament, scris, nescris, prin care trebuie să fim împreună cu europenii, iar criteriile erau mai puţin vizibile, exista o reţinere faţă de cei din afara UE", spune Mihai Macsim. Un exemplu este oferta din partea ruşilor de a colabora la proiectul gazoductului South Stream, respins de România în numele fidelităţii faţă de Nabucco. "Sau ne-au abandonat ruşii. Acum fiecare zice că el a refuzat", glumeşte Macsim. Dintre companiile ruseşti care totuşi au investit, nume importante sunt LukOil (acţionar majoritar la Petrotel şi LukOil România); Ruski Aliuminii (Alor Oradea), OMZ (Upet Târgovişte), Mechel (COS Târgovişte şi Industria Sârmei Câmpia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel (Tepro Iaşi) şi TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).
Dincolo de noi, Turcia şi Grecia concentrează pentru moment atenţia ruşilor în ce priveşte proiectele energetice de mare amploare. Polul de interes este însă Europa de Vest, ruşii fiind concentraţi mai ales pe industria grea, metalurgia feroasă şi neferoasă. "Acolo unde Occidentul începe să mute industria uşoară şi tehnologia, ruşilor li s-a permis să preia munca grea", spune Macsim, observând că, de cealaltă parte, marii producători de automobile europeni şi-au mutat o parte din producţie în Rusia.
Verdictul în ce priveşte Brazilia e şi mai simplu: este prea departe şi comerţul cu ea costă mult, iar la aceasta se adaugă barierele comerciale determinate de existenţa anumitor contingente pentru diverse produse, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Brazilia. "Nu pot să vă spun exact cât de cunoscută este România în Brazilia, dar vă pot spune cu siguranţă că toţi cei cu care am discutat văd un imens potenţial al României, în special datorită poziţiei strategice şi atractive, care permite un acces uşor către vestul şi estul Europei", susţine însă Filipescu. Cea mai reprezentativă investiţie braziliană este fabrica de tamburi din lemn pentru cabluri electrice de la Bistriţa, deţinută de compania Madem şi inaugurată în martie 2010.
Complexul tezaurului de la ruşi
Dacă înainte de criză apăruseră temeri că vin investitorii din ţările Golfului şi cotropesc America (vezi controversa din 2006 privind încredinţarea administrării a şase porturi americane de către o companie din Emirate) sau că ruşii cuceresc Europa (alianţa germano-rusă pentru construirea conductei de gaze Nord Stream şi alianţa italo-rusă pentru construirea conductei South Stream), ultimii ani au canalizat temerea de "barbari" exclusiv către China, a cărei forţă economică nu avea cum să nu profite de nevoia de investiţii a Europei, dar şi a SUA. Anul trecut, la doar o lună după ce UE încercase să salveze cu 110 miliarde de euro Grecia, investitorii chinezi anunţau planuri de investiţii de 700 de milioane de dolari în modernizarea şi extinderea portului Pireu, văzut ca un fel de potenţial Rotterdam al sudului Europei pentru transporturile de mărfuri chinezeşti spre Europa.
La începutul anului în curs, vizita la Washington a lui Hu Jintao, preşedintele chinez, aducea promisiuni de creare a câteva sute de mii de locuri de muncă, graţie extinderii în State a unor companii chinezeşti, într-un moment când investiţiile chinezeşti în SUA crescuseră de la cinci miliarde de dolari înainte de 2008 la 12 miliarde după declanşarea crizei. În fine, premierul chinez Wen Jiabao a călătorit recent la Berlin, promiţând Europei o mână de ajutor în criză - mai exact prin cumpărarea de obligaţiuni emise de ţările din zona euro şi prin credite cu dobândă rezonabilă de la băncile chinezeşti - şi a plecat acasă cu contracte încheiate de 10,6 miliarde de euro.
Pe harta Beijingului, România lipseşte sau, mai precis, este ocolită. Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, spune că "în raport cu China este o relaţie atipică faţă de toate celelalte ţări. Acolo, ca să consolidezi şi să ajungi la nivel de firme trebuie să ai o relaţie foarte bună la nivel politic şi la nivel instituţional." Ghelmegeanu face referire la Biroul Permanent al Consiliului Permanent al Poporului Chinez, al cărui vicepreşedinte i-a spus foarte clar despre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca relaţia România-China să existe: vizite şi înţelegeri la nivelul conducătorilor statului, la nivelul instituţiilor statului şi între societăţile comerciale puternice dintre cele două ţări. "Dar să ştiţi că, atunci când vine vorba de China, fără primele două nu se poate a treia", susţine el. După vizita premierului Adrian Năstase la Beijing din 2002, nu s-a făcut mai nimic, nici după vizita din 2006 în China a preşedintelui Traian Băsescu. Acum, România nu are ambasador la Beijing de şapte luni, 80% din ambasadă stă nefolosită, iar numărul de angajaţi nu depăşeşte 15. La nivelul Asiei, nu există ambsador în Coreea de Sud de peste patru ani, iar în Japonia tot de şase luni. "Este ori rea-voinţă, ori incapacitate profesională", crede preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, care explică situaţia prin faptul că "numirile politice au ajuns până la funcţia de portar" şi de aceea e tot mai greu să găseşti omul potrivit la locul potrivit.
Analistul Mircea Coşea întăreşte spusele lui Ghelmegeanu, afirmând că, până acum, cele mai multe dintre promisiunile făcute oficialilor chinezi nu s-au concretizat, iar cuvântul încălcat are o componentă importantă în relaţia dintre cele două ţări. Cât despre Rusia, relaţiile economice dezvoltate pe seama CAER înainte de 1989 au fost eliminate după Revoluţie, tocmai pentru că unii lideri politici erau socotiţi apropiaţi ai regimului de la Moscova şi, ca să scape de astfel de verdicte, au mutat cărţile înspre Vest. Mai recent, declaraţii precum "Rusia tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc", făcută de preşedintele Traian Băsescu în 2005 sau scutul antirachetă amplasat de SUA pe teritoriul României sunt aspecte care deranjează Kremlinul, iar consecinţele comerciale s-au văzut. "Există o ipoteză potrivit căreia relaţiile economice nu ţin cont de cele politice, însă dacă suntem realişti, observăm că în cazul Rusiei şi Chinei situaţia e tocmai pe dos", spune Coşea.
"Soluţia pentru viitor poate fi doar să începem totul de la zero, iar economia să reia latura parametrilor reali şi nu să rămână la abordări de genul <ce s-a întâmplat cu tezaurul>", consideră analistul. În opinia lui, Polonia, Ungaria şi chiar Bulgaria au înţeles că aderarea la UE înseamnă o întoarcere de 90 de grade către Vest, în timp ce România s-a întors cu tot spatele la Est. Iar recesiunea a arătat că nicio ţară membră a UE nu a trecut cu bine de criză bazându-se doar pe comerţul intracomunitar.

ZiarulFinanciar - 2011

 

 

Dragoiu, E-Boda Distribution: Brandurile romanesti inseamna 50% din vanzarile de tablete

Brandurile romanesti, precum E-Boda, Allview, Serioux sau Evolio, vor inseamna in jur de jumatate din vanzarile de 500.000 de tablete la nivel local in acest an, a declarat pentru wall-street.ro, Alexandru Dragoiu, directorul general al producatorului de produse electronice E-Boda Distribution.
In primele sase luni ale anului, in Romania, s-au vandut aproximativ 180.000 de tablete, de aproape patru ori mai mult comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand s-au vandut circa 46.000 de tablete.
Dragoiu estimeaza ca anul acesta E-Boda Distribution va vinde in jur 70.000 de tablete. Modelele din portofoliul companiei care au inregistrat cele mai vanzari in primele opt luni ale anului au fost : Essential A300, Impresspeed E220 Dual Core, Supreme X80 Dual Core si Supreme IPS Dual Core X200.

wall-street - 2013

 

 

Alexandru Drăgoiu, E-Boda: "Anul viitor vom vinde mai multe telefoane decât tablete"

E-Boda, unul dintre producători locali de dispozitive mobile, se aşteaptă ca anul viitor telefoanele mobile inteligente să ia locul tabletelor în topul vânzărilor.
Piaţa globală de smartphone-uri este estimată la 1,3 miliarde de unităţi anul acesta, iar pentru anul viitor se estimează 1,5 miliarde de unităţi. Piaţa locală se ridică anul acesta la 2,6 milioane de unităţi, iar pentru anul viitor se estimează o creştere de până la 3,5 milioane unităţi.
În ceea ce priveşte E-Boda, compania românească, a vândut 15.000 unităţi în 2013, an în care a intrat pe acest segment, iar pentru anul acesta estimează 60.000 unităţi. Anul viitor compania speră să treacă pragul de 100.000 de telefoane vândute.
Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de opt milioane de euro, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50%, la 12 milioane de euro.
"Anul acesta vom termina cu mai multe tablete vândute decât smartphone-uri, însă la finele anului viitor cele mai vândute produse vor fi cu siguranţă telefoanele", a declarat Drăgoiu.
Conform CEO-ului E-Boda, avântul de pe piaţa de tablete s-a domolit, iar anul viitor piaţa va stagna sau va creşte, dar nu cu mai mult de 15%.
"Pe măsura ce telefonul a preluat tot mai mult din funcţiile tabletei, iar aceasta stă din ce în ce mai mult într-un sertar era normal ca piaţa să se domolească. Şi Apple are această problemă, încearcă să găsească soluţii pentru iPad astfel încât să continue creşterea. Au făcut un parteneriat cu IBM, au scos model nou, mai subţire, atacă noi canale de vânzare, de dragul de a menţine flacăra vie, dar piaţa de tablete nu mai creşte organic", afirmă Drăgoiu. "Piaţa totală de tablete din România este estimată la 800.000 de unităţi. Anul viitor, dacă mai creşte, nu poate depăşi un milion de unităţi", a adăugat Drăgoiu.
E-Boda are între 8-10% din piaţa locală de tablete.
Legat de smartphone-uri, cele mai noi modele lansate anul acesta de E-Boda sunt Storm V500 şi Storm V500S. V500S are un ecran de 5 inch HD, 1 GB memorie RAM, procesor 1,4 GHz octacore, 16 GB spaţiu de stocare, camere foto de 5 şi 13 MP, baterie de 1900 mAh şi o grosime de 6,6 mm. Preţul este de 849 lei. V500 are procesor quad core, camere de 2 şi 8 MP şi 8 GB spaţiu de stocare. Acesta are un preţ de 649 lei. În privinţa unui telefon 4G, acesta ar putea fi lansat în prima jumătate a anului viitor, potrivit lui Drăgoiu. De asemenea, E-Boda pregăteşte o tabletă cu Windows şi analizează posibilitatea lansării unui magazin fizic.

Capital - 2014

 

 

Alexandru Dragoiu (E-Boda): Vanzarile de tablete pe piata locala se vor dubla in 2013

Piata locala a tabletelor PC va inregistra vanzari totale de circa 400.000 - 450.000 unitati, pana la finalul acestui an, ceea ce inseamna o dublare in comparatie cu nivelul atins in decembrie 2012, a declarat Alexandru Dragoiu, fondator E-Boda.

"Pe piata locala, anul trecut, conform datelor oficiale disponibile la inceputul lui 2013, s-au vandut aproximativ 200.000 de tablete, cu o valoare aproximativa de 216 milioane lei, iar pentru anul acesta ne asteptam la o dublare a vanzarilor, ca numar de unitati. Acest lucru inseamna ca, pentru finalul anului 2013, estimam ca piata locala va inregistra vanzari totale de aproximativ 400.000 - 450.000 unitati", a precizat Alexandru Dragoiu.

Fondatorul E-Boda adauga ca, in 2012, prioritatea companiei sale a fost dezvoltarea gamei de tablete, printre modelele lansate aflandu-se tableta cu ecran IPS de 9,7 inch, gama Essential sau gama de top Supreme Dual Core (tablete echipate cu ecrane IPS de 9,7 inch si cu ecrane HD de 8 inch).

"Pentru 2013, in mod clar, orientarea majora a E-Boda va fi catre dezvoltarea gamei de tablete, avand in permanenta o gama actuala din punct de vedere tehnologic", a subliniat Alexandru Dragoiu.

Cota de piata a tabletelor E-Boda a atins 14% atat in noiembrie, cat si in decembrie 2012. Daca luam in calcul doar retelele specializate, luna noiembrie a adus companiei o cota de piata de 20%, iar in decembrie a atins nivelul de 24%.

business24.ro - 2013