Claudiu Cercel - BRD Groupe Societe Generale

Claudiu Cercel

Claudiu Cercel a absolvit Facultatea de Cibernetica Economica din cadrul Academiei de Studii Economice. Are un EMBA in Economice la ASEBUSS - University of Washington USA. Si-a inceput cariera in anul 2001 la BRD ca si

Financial Markets Executive Director. Dupa o experienta de 7 ani, in 2008, Claudiu Cercel a fost promovat ca director adjunct in cadrul BRD - Groupe Societe Generale unde lucreaza si in prezent.

Articole din presa:

 

Claudiu Cercel, BRD, în 2005: "Când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri"


Business Magazin grupează, cu ocazia aniversării a zece ani, cele mai importante declaraţii ale oamenilor de afaceri din România din paginile revistei. Spusele unora s-au confirmat, în timp ce declaraţiile altora nu s-au adeverit niciodată.
În 2005, Claudiu Cercel vorbea despre impactul procesului de denominare asupra modului în care românii îşi fac cumpărăturile. El considera că acesta nu va fi major, dar că românii vor fi ceva mai atenţi la preţuri. Astăzi, privind în urmă la felul în care românii au cheltuit, în perioada 2007-2009 mai mult decât îşi puteau permite, putem trage concluzia că spusele sale nu s-au adeverit.

Claudiu Cercel, în Business Magazin, 16 martie 2005:

Eu chiar aş risca o presupunere: s-ar putea să apară şi un efect dezinflaţionist. De ce? Pentru că lucrând pentru sume mai mici, bănuţi, lumea devine mai disciplinată. În acest moment, dacă şi magazinele au văzut că de multe ori nu au piesa metalică, şi nici clienţii nu cer - măresc direct preţul, ca să nu mai fie nevoie să ţină piesa metalică. Şi atunci, când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri.
S-ar putea ca un mic efect - pentru că mic cred că va fi - să provină şi din iluzia monetară. Totuţi, treci la un altfel de preţ... oamenii s-ar putea simţi mai relaxaţi.
La ora asta purtăm deja impactul unor astfel de creşteri de preţuri care au apărut la anumite produse sau pe anumite zone când s-a trecut de la referinţa dolar la referinţa euro. Despre impactul trecerii la leul greu asupra preţurilor - nu cred că de aici va încerca majoritatea să extraga plus de putere în a stabili preţul. Mai degrabă din repachetarea de produse - produse schimbate pe ici pe colo, şi cu alte preţuri - sau din alte fenomene macroeconomice ar putea veni creşterile de preţuri generale în aprilie. Poate fi un prilej; dar la fel de bine s-ar putea să nu se întâmple. Pe de altă parte avem impactul cursului de schimb, care lucrează invers. Dar nu cred că din conversii şi din rotunjiri vor fi creşteri de preţuri.

BusinessMagazine - 2005

 

 

Şeful pieţelor financiare din BRD: 2013 ar putea fi anul leului


Tendinţa de apreciere a leului devenită vizibilă săptămâna trecută ar putea continua pe parcursul anului viitor, existând condiţiile ca România să fie percepută drept un plasament atractiv pentru investitorii financiari străini, spune Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen.
"2013 ar putea fi anul leului, inclusiv datorită faptului că orientarea pieţei creditului spre lei va ţine dobânzile stabile, generând randamente interesante pentru străini. Percepţia de stabilitate politică şi ratingul de ţară rezonabil ar putea atrage mai mulţi bani, cu atât mai mult cu cât băncile centrale din SUA şi din zona euro vor continua politica de alimentare a pieţei cu lichidităţi", afirmă Cercel.
Pe de altă parte, el consideră că România trebuie să-şi găsească motoare de creştere economică, neputând miza pe canalul bancar în condiţiile în care 2013 ar putea fi şi mai greu pentru bănci decât a fost 2012.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

ZF Bankers Summit'14 - Cercel, BRD: Trebuie să asigurăm stabilitatea dobânzilor dacă vrem să încurajăm creditarea în lei


Dobânzile la credite nu pot fi reduse cu mult sub rata inflaţiei, însă este nevoie de o stabilizare a acestora pentru stimularea creditării în moneda naţională, a afirmat directorul general adjunct al BRD, Claudiu Cercel, apreciind că este dificil de explicat clienţilor volatilitatea Robor.
"Dacă vrem să stimulăm creditarea în lei e foarte important să asigurăm o stabilitate a dobânzilor în lei, pentru că altfel e foarte greu să-i explici unui client pe care-l inviţi să ia credite în lei că în luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu", a afirmat miercuri Cercel la conferinţa ZF Bankers Summit'14.
El a precizat că dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, şi dobânda de politică monetară, respectiv între 2,58% şi 3,5% pe an.
"Dacă în urma măsurilor pe zona de credite neperformante, banca centrală va decide o compensare pentru a susţine creditul, cum ar fi să reducă rezervele minime obligatorii - dacă se va decide reducerea, mai degrabă atunci se va face, după acest exerciţiu - atunci va exista în continuare o presiune de reducere a dobânzilor", a explicat Cercel.
Directorul BRD consideră, pe de altă parte, că dobânzile nu pot fi coborâte mult sub rata inflaţiei, fără a mai exista "foarte mult spaţiu de reducere sub 2,5%" pentru dobânda de referinţă.
Totodată, dobânzile au fost influenţate şi de evoluţia cursului, în urma intrărilor şi ieşirilor de capitaluri care au afectat lichiditatea în sistem, posibil şi prin prezenţa băncii centrale la vânzare sau cumpărare.
"Cu timpul, ponderea creditelor în valută sperăm că se va reduce, iar atunci va dispărea probabil preocuparea regulatorului de a fi atent la evoluţiile de curs şi dintr-o perspectivă de macroprudenţialitate. Atunci, dacă se lasă o flotabilitate mai mare a cursului de schimb, efectul ar putea fi de reducere a volatilităţii dobânzilor, ceea ce ar fi de bun augur", apreciază Cercel.
Întrebat dacă BRD va lansa o emisiune de obligaţiuni pentru a atrage lichidităţi, directorul a explicat că banca nu are nevoie de o emisiune strict din punct de vedere al lichidităţii, întrucât raportul credite-depozite se plasează la 90%, componenta în lei a raportului fiind chiar la 60%. Pe de altă parte, BRD ar putea avea în vedere o emisiune de obligaţiuni pentru a dinamiza piaţa de capital, dar s-ar uita cu atenţie la preţ şi condiţii.
În acest context, Cercel a apreciat că listarea companiei Electrica pe bursă "se va bucura de acelaşi succes" ca cea a Romgaz şi se va înregistra o suprasubscriere. BRD face parte din consorţiul care pregăteşte listarea Electrica.
"Există mare interes pentru listarea Electrica, cel puţin cât la nivelul emisiunii Romgaz, cea mai mare emisiune, cred că se va bucura de cel puţin acelaşi succes, vom avea rată de suprasubscriere", a spus Cercel.

mediafax - 2014

 

 

Claudiu Cercel, BRD: Aprecierea prea mare a leului e riscanta


2010 va fi anul investitiilor financiare, cu posibilitati de diversificare a activelor pe mai multe clase care se vor misca interesant si un curs leu/euro care ar putea evolua intre nivelul actual si 4 lei/euro, "cu posibilitatea sa faca strapungeri sub acest prag", estimeaza Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru pietele financiare al BRD-SocGen.
"Piata de capital va oferi in continuare oportunitati, cu randamente bune de doua cifre, chiar daca mai mici decat in 2009, dobanzile bancare vor ramane interesante, desi vor avea o singura cifra, iar aurul va fi mai departe un plasament interesant, nu neaparat pentru tezaurizare. Pe piata valutara, leul va avea un potential mai mare de intarire decat de depreciere, cursul putand cobori si sub 4 lei/euro", spune Cercel.
Seful pietelor financiare de la BRD se asteapta ca activele fondurilor mutuale sa treaca anul acesta de 1 mld. euro, apropiindu-se de pragul de 1% din PIB, de mult depasit de alte tari din regiune. El crede ca tendinta de scadere a dobanzilor la lei se va consolida, avand in vedere ca inca exista o "prima" mare peste rata inflatiei, iar aprecierea leului va ajuta la reducerea inflatiei atat timp cat in economie nu exista cererea fundamentala care sa antreneze presiuni de crestere a preturilor.
"Piata este foarte lichida acum, avand in vedere ca oportunitatile de business in economia reala se lasa asteptate. In acelasi timp, trebuie sa avem grija sa nu mergem prea abrupt cu aprecierea leului, pentru ca miscarile de pendul sunt periculoase."
Cercel nu vede "in niciun caz" riscuri de atac speculativ in sensul deprecierii leului, dar spune ca "se poate folosi o miscare similara in sens de apreciere a leului." El remarca faptul ca toate analizele externe recente vad apreciere pe leu.

ZiarulFinanciar - 2010

 

 

Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate pentru Romania


Claudiu Cercel, directorul general al BRD - Groupe Societe Generale, considera ca recesiunea nu ar trebui sa fie privita ca o calamitate pentru Romania, deoarece este este prima criza din istoria tarii in care exista o lichiditate abundenta in sistemul financiar.
"Zvonuri legate de dificultati la acest colos financiar circulau deja cu ceva timp inainte de ziua nefasta de 15 septembrie 2008. Foarte putini s-au asteptat insa ca Lehman Brothers sa fie "lasat" sa intre in faliment, avand in vedere implicatiile sistemice deloc greu de anticipat in cazul unui astfel de "hub" al lumii financiare. Cu atat mai mult cu cat institutii mari de pe aceeasi strada fusesera salvate prin interventii guvernamentale sau ale bancilor centrale. Probabil acei putini au fost un soi de "insideri", si ma opresc aici cu acest fel de supozitii. Reactia? Desigur de ingrijorare. Ingrijorarea fata de efectele unui adevarat tsunami financiar. Valul pornise, dar nimeni nu stia cand va lovi, unde va lovi, ce efecte va avea si mai ales cat timp vor persista. Raspunsurile la ultimele doua intrebari inca nu le avem pe deplin.
Acesta a fost un eveniment de tip "black swan", adica cu o probabilitate considerata ca extrem de redusa in amonte, dar cu impact masiv. Am da dovada de autosuficienta sa spunem ca am fost in totalitate pregatiti, dar totusi BRD are un atu care deriva din cultura sa de prudentialitate. Am avut astfel reflexul de a judeca evolutiile posibile pe baza de scenarii, inclusiv de stress test, iar acest lucru ne-a ajutat in rezonabila masura sa "param" efectele adverse.
Cele mai grele momente s-au consumat in timpul atacurilor speculative de pe piata valutara, consecutiv evenimentului Lehman Brothers. Dar a fost un context violent pe multe alte paliere: dobanzi cu doua sau chiar trei cifre, (ne)incredere intre banci, atacuri mediatice. Se pusese in miscare o adevarata fabrica de zvonuri, avand pe alocuri accente de razboi psihologic.
Una dintre consecintele inevitabile ale crizei a fost restrangerea cererii de creditare, simultana cu, intr-o prima etapa, cresterea costurilor de finantare. Apoi, desigur, a crescut ponderea creditelor cu intarzieri la plata. Pe un plan mai general, volumetria activitatii bancare a inregistrat reduceri inevitabile. Recesiunea nu trebuie insa privita ca o calamitate pentru Romania. Este adevarat ca am trecut de la incredere exuberanta la neincredere - pe alocuri deprimanta - insa s-a intamplat asa si pe la case mai mari si poate in felul acesta vom retine in memoria colectiva, autoritati si cetateni, ideea de a ne crea plase de siguranta pe viitor (disciplina manageriala si consacrarea gestiunii pe baza de business plan, buffere de active lichide, politica fiscala si de venituri prudente etc) si de a iesi astfel din etapa naivitatilor individuale si institutionale.
Totusi, nu trebuie sa uitam ca este prima criza din istoria Romaniei in care exista o lichiditate abundenta in sistemul financiar. Proiecte sa fie, ca de bani nu ducem lipsa!
Accesul la finantare, in cazul BRD, nu s-a schimbat fata de situatia anterioara evenimentului Lehman Brothers. Liniile noastre de finantare, prin recurs la Grupul Société Générale, au fost dimensionate cu redundante generoase si de aceea nu am avut nici un fel de dificultati de trezorerie. Nici in cele mai dificile momente. De altfel, nu trebuie uitat ca BRD a fost singura banca care in momentele de stres din octombrie-noiembrie a adus resurse importante de valuta in tara, sumele suplimentar atrase fiind de peste 700 de milioane de euro. Eram intrucatva impotriva curentului.
Intr-un mod poate mai greu de inteles, pe unii dintre actorii care in octombrie-noiembrie 2008 nu manifestau prea multa simpatie fata de moneda nationala si in general fata de evolutiile romanesti ii vedem astazi ca intermediari ai anuntatei emisiuni de euroobligatiuni a Statului Roman.
Chiar cu riscul de a nemultumi pe unii dintre cititorii dumnevoasta, as spune ca acum clientul care ne contacteaza este mult mai apropiat de ceea ce fiecare dintre noi ne dorim ca bancheri: unclient care este prudent, care socoteste de trei ori - poate chiar de mai multe ori - inainte de a porni spre parteneriatul cu banca si, desigur, spre materializarea proiectelor sale.
Si ei, si noi invatam din aceasta criza. Dureros, ce-i drept, dar omenirea a facut salturi doar in urma unor crize sau provocari formidabile. Natura umana...
In ceea ce ne priveste pe noi, intr-o astfel de meserie nu ai prea mult timp liber, indiferent de faza ciclului economic. Inveti sa traiesti cu asta, pentru ca este o alegere personala si incumba responsabilitate. Prin urmare nu s-a schimbat nimic pe acest plan.
Altfel, managementul in conditii de vizibilitate aproape zero, asa cum inca avem in prezent, este mult mai complicat si are inevitabil doze mai mari de stres. Perioada actuala este insa cea mai buna carte de management. Una pe care o scrie fiecare dintre noi.
Anul viitor va fi anul in care si tarile din Europa de Est vor depasi cea mai dificila etapa a crizei. Romania nu va face exceptie, mai ales ca unele semne pozitive se intrevad deja. Prin urmare, destul de probabil vom intra pe o traiectorie pozitiva. Vom avea insa nevoie de cel putin trei ani pentru a relua o crestere viguroasa.
Acesti 3-5 ani reprezinta o oportunitate uriasa de gestiune chibzuita din partea autoritatilor publice care sa ne permita sa respectam calendarul de adoptare a euro. Este o miza enorma pentru Romania, stiut fiind ca a ajunge acolo inseamna a intra cu adevarat in zona disciplinei bugetare publice si a descatusarii sectorului privat pe baze sustenabile. Este o sansa uriasa de recredibilizare a Romaniei."

BusinessMagazine - 2009

 

 

Claudiu Cercel, BRD: Stabilitatea dobanzilor, necesara pentru incurajarea creditarii in lei

Dobanzile la credite trebuie stabilizate chiar daca nu pot fi reduse cu mult sub rata inflatiei, pentru a stimula creditarea in moneda nationala, a precizat directorul general adjunct al BRD, Claudiu Cercel, apreciind ca este dificit de explicat clientilor volatilitatea Robor.
"Daca vrem sa stimulam creditarea in lei e foarte important sa asiguram o stabilitate a dobanzilor in lei, pentru ca altfel e foarte greu sa-i explici unui client pe care-l inviti sa ia credite in lei ca in luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu", a afirmat miercuri Cercel la conferinta ZF Bankers Summit'14, informeaza Mediafax.
El a precizat ca dobanzile sunt determinate, in mare parte, de situatia lichiditatii din sistemul bancar, aspect evidentiat de ecartul intre indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, si dobanda de politica monetara, respectiv intre 2,58% si 3,5% pe an. "Daca in urma masurilor pe zona de credite neperformante, banca centrala va decide o compensare pentru a sustine creditul, cum ar fi sa reduca rezervele minime obligatorii - daca se va decide reducerea, mai degraba atunci se va face, dupa acest exercitiu - atunci va exista in continuare o presiune de reducere a dobanzilor", a explicat Cercel.
Directorul BRD considera, pe de alta parte, ca dobanzile nu pot fi coborate mult sub rata inflatiei, fara a mai exista "foarte mult spatiu de reducere sub 2,5%" pentru dobanda de referinta. Totodata, dobanzile au fost influentate si de evolutia cursului, in urma intrarilor si iesirilor de capitaluri care au afectat lichiditatea in sistem, posibil si prin prezenta bancii centrale la vanzare sau cumparare.
Reducerea volatilitatii dobanzilor, de bun augur
"Cu timpul, ponderea creditelor in valuta speram ca se va reduce, iar atunci va disparea probabil preocuparea regulatorului de a fi atent la evolutiile de curs si dintr-o perspectiva de macroprudentialitate. Atunci, daca se lasa o flotabilitate mai mare a cursului de schimb, efectul ar putea fi de reducere a volatilitatii dobanzilor, ceea ce ar fi de bun augur", apreciaza Cercel.

Intrebat daca BRD va lansa o emisiune de obligatiuni pentru a atrage lichiditati, directorul a explicat ca banca nu are nevoie de o emisiune strict din punct de vedere al lichiditatii, intrucat raportul credite-depozite se plaseaza la 90%, componenta in lei a raportului fiind chiar la 60%. Pe de alta parte, BRD ar putea avea in vedere o emisiune de obligatiuni pentru a dinamiza piata de capital, dar s-ar uita cu atentie la pret si conditii.
In acest context, Cercel a apreciat ca listarea companiei Electrica pe bursa "se va bucura de acelasi succes" ca cea a Romgaz si se va inregistra o suprasubscriere. BRD face parte din consortiul care pregateste listarea Electrica. "Exista mare interes pentru listarea Electrica, cel putin cat la nivelul emisiunii Romgaz, cea mai mare emisiune, cred ca se va bucura de cel putin acelasi succes, vom avea rata de suprasubscriere", a spus Cercel.

wall-street - 2012

 

 

Claudiu Cercel, BRD SocGen: Obiectivul 2019 pentru adoptarea euro are potentialul de canaliza energiile

Romania va indeplini in acest an criteriile de la Maastricht pentru aderarea la zona euro, dar raman criteriile de convergenta reala, care sunt de fapt chintesenta tuturor reformelor si aici mai avem multe reforme structurale de facut, a spus Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD SocGen.

"Este de asteptat ca Romania sa indeplineasca integral, in 2014, toate criteriile de la Maastricht. Raman criteriile de convergenta reala, care sunt un rezultant al produsului intern brut pe locuitor. Este chintesenta tuturor reformelor si aici mai avem foarte multe reforme structurale care trebuie indeplinite. Anul 2019 survine unui centenar pe care il aniversam de la Marea Unire si este un simbolism important si cred ca are capacitatea de a canaliza niste energii, inclusiv in zona politica, vizavi de abordarile multi-partizane, pentru a reusi sa atingem aceasta intrare", a completat Cercel.
Bancherul considera ca trebuie asigurat un echilibru intre durata de timp pana la aderare, care tinde sa dilueze eforturile, si timpul necesar pentru a indeplini masurile de convergenta structurala.
Tot miercuri, premierul Victor Ponta a mentionat ca adoptarea de catre Romania a monedei euro in 2019 este un obiectiv ambitios, dar posibil, iar economia romaneasca trebuie sa fie capabila sa reziste competitie din zona euro, ceea ce implica indeplinirea tuturor criteriilor de convergenta.
"Fata de anul trecut am indeplinit toate criteriile de convergenta nominala, nu reala. Sunt foarte constient de acest lucru, dincolo de cresterea economica, avem reducerea inflatiei, avem datoria publica, avem deficitul bugetar, deci indeplinim criteriile de convergenta nominala, inca nu le indeplinim pe cele reale, adica sa avem intr-adevar o economie capabila sa reziste la competitia din zona euro. Insa trebuie sa ne stabilim un obiectiv foarte clar si 2019 este un obiectiv ambitios dar e un obiectiv posibil pentru ca in 2019 va avea presedintia UE si cred ca e normal ca pana atunci sa fim in spatiul euro si aderarea noastra la spatiul euro va reprezenta semnul cel mai clar ca economia romaneasca este competitiva si ca face fata tuturor provocarilor care vor urma", a afirmat premierul, citat de Agerpres.
Ce se va intampla cu dobanzile odata cu trecerea le euro
Intrebat despre mecanismul de conversie la euro al creditelor in lei, Claudiu Cercel a precizat ca "vom face tot ce au facut si celelalte tari care au trecut la euro inaintea noastra".

"Noi am trecut printr-un proces de denominare, deci cumva am facut un fel de antrenament pentru intrarea in euro. Este prevazuta in contractele de creditare aceasta varianta, va fi o lege care va avea prevalenta asupra contractelor. Nu vad o problema din acest punct de vedere", a explicat directorul general adjunct al BRD SocGen, la aniversarea a 15 ani de la privatizarea bancii.
Dobanzile, in schimb, odata cu trecerea la euro vor tine cont de riscul emitentilor de instrumente finaciare, de riscul de contrapartida al celor care imprumuta. "Va fi pana la urma un element ce tine de manifestarea cererii si ofertei, in contextul riscului de contrapartida".
Cercel a remarcat ca in zona euro vedem in prezent o plaja larga de dobanzi, cu diferente mari intre tarile din nord si din sud. "Riscul de contrapartida este cel care va prevala".
"Aceia care au dobanzi fixe in contracte pentru creditele in lei vor plati in continuare aceleasi dobanzi. Insa, pentru cei mai multi, cei cu dobanzi variabile, se va face un schimb de benchmark. Euribor va lua locul ROBOR", a afirmat oficialul BRD Societe Generale, conform Mediafax.

wall-street - 2014

 

 

Cercel, BRD: Daca listarea Romgaz ar fi avut loc mai devreme, acum am fi avut mai multi zgaraie-nori

Claudiu Cercel, director general adjunct BRD SocGen, a declarat miercuri ca daca oferta de listare a Romgaz avea loc in urma cu cativa ani piata de capital ar fi aratat mult diferit, iar in Pipera ar fi existat mai multe cladiri inalte de birouri, sedii ale unor mari companii internationale, scrie Mediafax.
"Este pacat ca ceea ce am facut bine acum nu a fost facut mai devreme. In Pipera am fi avut mai multe cladiri inalte care ar adaposti sediul unor mari firme de consultanta internationale, asa cum s-a dezvoltat centrul financiar al Varsoviei gratie listarilor companiilor de stat. Oferta Romgaz va fi un punct important de la care se va pleca in dezvoltarea pietei de capital", a declarat Cercel la conferinta "Privatizarile, ultima sansa pentru dezvoltarea bursei?", organizata de Ziarul Financiar.
Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a declarat la conferinta ZF ca subscrierile la oferta Romgaz au depasit toate asteptarile si ca impactul maxim al listarii Romgaz la bursa se va vedea in 5-10 ani.
"Oferta Romgaz este un succes care a depasit toate asteptarile. Nimeni nu a crezut initial ca se pot strange mai mult de 200 milioane de euro de pe piata locala, insa pana in prezent oferta Romgaz a atras ordine de subscriere de 1,8 miliarde de lei doar din partea investitorilor persoane fizice", a spus el.
Anghel a adaugat ca impactul maxim al listarii Romgaz se va vedea in 5-10 ani, asa cum in prezent situatia dificila in care se afla piata de capital este cauzata de faptul ca nu au fost luate masuri de dezvoltare in urma cu 5-10 ani.
Statul a lansat pe 22 noiembrie oferta prin care vrea sa vanda 15% din actiunile Romgaz la preturi intre 24 si 32 lei pe actiune, estimand ca va obtine intre 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) si 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).
Oferta se va incheia pe 31 octombrie, iar actiunile sunt vandute atat la Bursa de la Bucuresti, cat si prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piata de la Londra.
Pana marti, la ora 16:45, in sistemul Bursei au fost inregistrate 9.371 de ordine pe transa micilor investitori (15% din actiunile scoase la vanzare), iar volumul de actiuni subscrise a depasit de 3,6 ori titlurile alocate pe acest segment. Investitorii au alocat astfel cu putin peste 1 miliard de lei (226 milioane euro) pentru subscrierile in aceasta transa.

wall-street - 2013

 

 

Cercel, BRD: Suntem prea optimisti daca speram ca se va relua creditarea in 2010

In timp ce majoritatea bancherilor estimeaza ca dupa prima jumatate a anului 2010 o sa vedem o reluare a cresterii creditului neguvernamental, unii dintre ei se arata mult mai pesimisti. Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, sustine ca avansul creditului nu se va relua anul viitor, principala cauza fiind lipsa de neincredere in economie.

"Nivelul de lichiditate din piata este mare in momentul actual, dar oportunitatile sunt reduse. Am vrea sa revenim la business-ul comercial, dar creditarea este incetinita. Creditul se va relansa atunci inca agentii economici isi vor recapata increderea in economie, iar populatia va avea siguranta ca nu isi pierde locul de munca. Nu cred ca vom asista in 2010 la revenirea creditului. Suntem prea optimisti daca speram ca se va intampla asta", a declarat Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD.

Creditul acordat bancilor comerciale catre populatie si companii a crescut in octombrie cu 1,2% comparativ cu luna anterioara, insa doar in termeni nominali, caci in realitate avansul a fost de doar 0,7%. Mai mult, analizand structura creditului in functie de moneda in care este acordat se observa ca, in termeni reali, s-a inregistrat o diminuare a acestuia.

Creditul neguvernamental a ajuns la 201,214 miliarde lei la sfarsitul lunii octombrie, de la 198,914 miliarde lei, cat era la finalul lunii septembrie, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.

In sens opus, o estimare foarte optimista a venit din partea Alpha Bank, potrivit careia avansul anual al creditului privat din Romania va ajunge la 6% la finalul anului 2010, dupa ce la sfarsitul anului curent se va inregistra o contractie a acestuia de 2%.

wall-street - 2009

 

 

Claudiu Cercel, BRD: Nu ne-am pus problema să renunţăm la creditele în euro. Radu Gheţea, CEC Bank: Un bancher care se respectă are şi ofertă în valută


xemplul BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, care a ales să nu mai dea credite garantate în euro clienţilor persoane fizice (nici ipotecare, nici de nevoi personale), nu va fi urmat prea curând de alte bănci, o asemenea decizie radicală de mutare a creditului de retail pe lei, indiferent de categoria de clientelă, fiind considerată de competitori drept excesivă şi în acelaşi timp o oportunitate de creştere a vânzărilor din partea băncilor concurente.
Mişcarea BCR a surprins piaţa mai ales că banca a mers până într-acolo încât a anunţat că nu va mai da credite în euro nici măcar prin programul guvernamental "Prima casă" pentru care tocmai a obţinut o suplimentare a garanţiilor cu 45 mil. euro şi care era prezentat drept principalul motor de creştere a portofoliului de credite ipotecare, cu grad de risc scăzut.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Cercel, BRD: Respingerea cererii pentru titluri de stat ar putea avea legătură cu insolvenţa Hidroelectrica


Eşecul licitaţiei de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni poate fi şi rezultatul anunţului privind cererea de insolvenţă de la Hidroelectrica, care a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte, a declarat directorul general adjunct BRD, Claudiu Cercel.

"Poate că şi acest anunţ de luni cu Hidroelectrica să fi avut o anumită importanţă în decizia unor bănci de a nu participa la licitaţie sau să-şi calibreze un randament mai mare", a spus Cercel la ZF Bankers Summit12.
Ministerul Finanţelor Publice a respins luni ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare, fiind pentru prima dată din luna octombrie când administratorii datoriei publice nu atrag nimic la o licitaţie.
Cercel a arătat că percepţiile sunt negative, cel puţin în zona investitorilor străini, sau jucătorilor de piaţă, care n-au putut sta să vadă toate tehnicalităţile.
"Ceea ce se reproşează cei din exterior este nu atât intrarea în insolvenţă, (...) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private", a adăugat directorul BRD - Societe Generale.
Întrebat de către moderator în ce măsură poate continua procesul de listare, unde BRD este liderul consorţiului de intermendiere selectat, Cercel a răspuns că aproape sigur va trebui să se încheie insolvenţa pentru a mai putea vorbi de introducerea pe bursă a pachetului de 10% din titlurile deţinute de stat la Hidroelectrica.
Anterior, preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentând că nu se răspune "la un şmen cu un şmen".
La rândul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS România a arătat că decizia a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă.
Paardekooper a completat că decizia Moody's din această dimineaţă, de a coborî cu patru trepte ratingul Hidroelecrica, este relevantă pentru a înţelege efectele unei asemenea decizii.
Şeful RBS nu a dorit să comenteze relaţia comercială a băncii cu Hidroelectrica.
La râdul su, preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, spune că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelecrtica şi de ce această companie a fost introdusă în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă.
"Nu este foarte greu pentru mulţi investitori străini să numească 5 companii de stat care sunt în poziţie mult mai gravă decât Hidroelectrica. Îi băgăm şi pe ei în insolvenţă?", a afirmat şeful Raiffeisen.
Tribunalul Bucureşti a admis miercuri cererea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica, solicitarea fiind depusă la finele săptămânii trecute.
Avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru MEDIAFAX că dacă Hidroelectrica va intra în insolvenţă, administratorul judiciar va putea anula contractele directe de vânzare a energiei în situaţia în care va exista suspiciunea de fraudă.


ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Cercel, BRD: Emisiunea de obligaţiuni a fost foarte bine primită, este bine că s-a folosit această oportunitate pentru că nu se ştie ce mai urmează pe pieţe


Emisiunea de obligaţiuni lansată de România pe Wall Street a fost foarte bine primită şi de asemenea este bine că s-a folosit această fereastră de oportunitate pentru că nu se ştie ce mai urmează pe pieţe, comentează Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen.
"Obligaţiunile româneşti emise în SUA au intrat foarte bine pe piaţa secundară, preţul fiind în creştere în prima zi de tranzacţionare", a adăugat el.
Administratorii americani de fonduri au furnizat circa 78% din bani la emisiunea de obligaţiuni de 1,5 mld. dolari lansată marţi de România în SUA, în timp ce aproximativ 10% din plasamente au fost făcute de hedge funds - categorie de investitori de tip speculativ care stimulează tranzacţionarea titlurilor.
"Cert este că emisiunea a fost foarte bine primită şi de asemenea este bine că s-a folosit această fereastră de oportunitate pentru că nu se ştie ce mai urmează pe pieţe. Experienţa ultimilor doi ani a arătat că e bine să-ţi faci «provizii» de la început", a spus Cercel.
În opinia lui, la succesul operaţiunii a contribuit forţa managerilor de emisiune - Citi, Deutsche Bank şi HSBC, iar în privinţa preţului spune că era normal ca România să plătească o primă pentru maturitatea de 10 ani, însă nivelul acesteia nu a fost exagerat.
România a vândut bonduri de 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%. Pentru 2012 Ministerul Finanţelor a prevăzut un volum de finanţare de pe piaţa externă de până la 2,5 mld. euro.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Cercel, BRD-SocGen: În toamna anului 2008 nu a fost un atac speculativ concertat. A fost o situaţie de piaţă


În toamna anului 2008 nu a fost un atac speculativ concertat, ci o situaţie de piaţă, pe care actorii au încercat să o minimizeze, iar factorul politic a vut un rol important în declanşarea evenimentelor, într-un context internaţional deja tensionat, apreciază Claudiu Cercel, director general adjunct, coordonator al activităţilor pieţe financiare al BRD - SocGen.
"Nu cred că a fost un atac concertat, cu lider de atac în sensul existenţei unui general şi a unui stat major. A fost o situaţie de piaţă. Contextul internaţional era tensionat. Situaţia tensionată putea să prefigureze o devalorizare. Factorul politic a avut un rol important în declanşarea evenimentelor. Tipul de eveniment declanşator este decizia de votare a ordonanţei de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Decizia Parlamentului a fost total decuplată de fundamentele economice.Actorii au încercat să minimizeze o situaţie de piaţă", a spus Cercel, la dezbaterea lucrării "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale", prezentată la sediul BNR de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale.
BNR a parat în octombrie 2008 un atac speculativ împotriva leului, iar acţiunile băncii centrale, la care au participat şi băncile comerciale, au dus la creşterea-şoc a dobânzilor în acea perioadă, potrivit lucrării.
Pentru a proteja cursul, BNR a vândut 3,6% din rezerva valutară în octombrie, adică aproape un miliard de euro.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Cercel, BRD: Sunt încrezător că se va reuşi reducerea deficitului bugetar până la 4,4% din PIB, dacă nu apar cheltuieli preelectorale


Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare al BRD-SocGen, se declară încrezător în privinţa reducerii deficitului bugetar până la 4,4% din PIB în 2011, cu condiţia "să nu se cadă în tentaţia unor cheltuieli făcute pe fondul anului preelectoral".
El a precizat că, per ansamblu, este optimist în privinţa perspectivelor pentru 2011.
"Ştiu că aşa eram şi la începutul lui 2010, nu am crezut că avea să fie un an atât de sever, plus că în vară a intervenit şi majorarea puternică a TVA. Dar acum sunt mai optimist, sunt încrezător că se va reuşi reducerea în continuare a deficitului bugetar până la 4,4% din PIB, cu condiţia să nu se cadă în tentaţia unor cheltuieli făcute pe fondul anului preelectoral", a declarat pentru Ziarul Financiar reprezentantul celei de-a doua mare bănci de pe piaţă.
În ceea ce priveşte pieţele financiare, Cercel nu se aşteaptă la elemente de tensiune în 2011, mai ales ţinând cont de datele pozitive avute la începutul anului.
"Nu mă aştept la elemente de tensiune pe zona pieţelor financiare în acest an, mai ales că începem cu date pozitive, pornind de la atingerea ţintei de deficit bugetar pe 2010, încrederea a crescut în ultimele două luni la nivelul percepţ iei externe, iar vineri vom avea veşti bune şi de la FMI", a explicat Cercel.
În schimb, el a adăugat că rămân semne de întrebare privind evenimentele externe.
"Dacă se întâmplă ceva rău cu Spania, vom resimţi imediat în dobânzi."
În ultimele luni cotaţiile CDS-urilor pentru România (prima de risc de ţară) au rămas sub pragul de 300 de puncte de bază, fiind cu circa 80 de puncte mai scăzute decât cele ale Ungariei.

ZiarulFinanciar - 2011

 

 

Claudiu Cercel: Dobânzile vor rămâne jos pe piaţa monetară


Anul 2011 nu va aduce tensiuni pe pieţele financiare locale – leul va intra pe o tendinţă de apreciere uşoară, dobânzile pe piaţa monetară vor rămâne la niveluri scăzute pe fondul excesului de lichiditate, iar statul va continua să se finanţeze fără probleme, în timp ce pe Bursă „evenimentul epocal" va fi listarea Fondului Proprietatea, anticipează Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare al BRD-SocGen, a doua mare bancă de pe piaţă.
"Nu mă aştept la elemente de tensiune pe zona pieţelor financiare în acest an, mai ales că începem cu date pozitive, pornind de la atingerea ţintei de deficit bugetar pe 2010, încrederea a crescut în ultimele două luni la nivelul percepţ iei externe, iar vineri vom avea veşti bune şi de la FMI. Rămân însă semne de întrebare privind evenimente externe - dacă se întâmplă ceva rău cu Spania, vom resimţi imediat în dobânzi." În ultimele luni cotaţiile CDS-urilor pentru România (prima de risc de ţară) au rămas sub pragul de 300 de puncte de bază, fiind cu circa 80 de puncte mai scăzute decât cele ale Ungariei.
Creşterea încrederii în plan extern s-a reflectat şi în absenţa unor presiuni semnificative pe cursul leu/euro, ceea ce a permis menţinerea unor dobânzi reduse pe piaţa interbancară.
Şeful pieţelor financiare de la BRD spune că au început să se vadă rezultatele întăririi disciplinei fiscale, însă acestea trebuie consolidate, cel mai mare pericol fiind o relaxare prematură, cum s-a mai întâmplat în istoria recentă a reformelor.
"De consolidarea acestor prime rezultate depinde refacerea încrederii mediului de business, încredere de care depinde şi cererea de credite. Revenirea acestei cereri va fi şi semnul încrederii, pentru că businessul are nevoie de încredere pentru a începe investiţii. Deocamdată nu sunt semne bune privind cererea de credite, iar finanţările noi nu compensează împrumuturile care ajung la scadenţă." Per ansamblu, Cercel se declară optimist în privinţa perspectivelor pentru anul acesta.
"Ştiu că aşa eram şi la începutul lui 2010, nu am crezut că avea să fie un an atât de sever, plus că în vară a intervenit şi majorarea puternică a TVA. Dar acum sunt mai optimist, sunt încrezător că se va reuşi reducerea în continuare a deficitului bugetar până la 4,4% din PIB, cu condiţia să nu se cadă în tentaţia unor cheltuieli făcute pe fondul anului preelectoral." La nivelul pieţei monetare interbancare, el vede perpetuarea actualei situaţii cu lichiditate excesivă care menţine dobânzile pe termen scurt net sub rata dobânzii de politică monetară, care a fost îngheţată ieri de BNR la 6,25% pe an.
În acest context, relevanţa semnalului dat de dobânda-cheie scade. "Când piaţa este supralichidă, iar BNR a revenit pe poziţia de debitor net, semnalul transmis de dobânda-cheie este mult mai puţin eficient decât în cazul unei dobânzi «de injecţie» de lichiditate." Banca centrală nu a mai organizat o operaţiune repo (de injecţie de lichiditatea contra titluri de stat) din luna martie a anului trecut, în schimb a reînceput să atragă depozite pe o săptămână de la bănci cam o dată pe lună. "Probabil că această situaţie va dura, mai ales atât timp cât nu va exista presiune asupra cursului de schimb la capitolul încredere externă. Dacă nu apar tensiuni externe mari, eventual legate de Spania sau chiar de Italia, probabil că dobânzile mici de pe piaţă se vor păstra tot anul." Cercel pune în legătură menţinerea unei lichidităţ i mari pe piaţă cu nevoile de finanţare a deficitului bugetar.
"Pentru bănci ca jucători în piaţă excesul de lichiditate nu este o situaţie prea favorabilă pentru că plasăm pe interbancară la dobânzi semnificativ sub dobânda de politică monetară. Este o invitaţie convingătoare spre a cumpăra titluri de stat, mai ales că datoria publică tot creşte." Cât priveşte clienţii privaţi ai băncilor, el spune că beneficiază şi aceştia de dobânzile mici de pe piaţa interbancară, mai ales cei cu credite în lei legate de rata ROBOR la o lună, care era ieri de 3,8%, dar şi ROBOR la trei luni a scăzut la 5,87%, net sub dobânda-cheie.

ZiarulFinanciar - 2011

 

 

Cercel, BRD: Contestaţia UniCredit/KBC este o tactică puerilă de competiţie


Contestaţia depusă de companiile de brokeraj UniCredit CA-IB şi KBC Securities privind oferta consorţiului format din Raiffeisen Capital&Investment, BRD şi ING pentru intermedierea listării Fondului Proprietatea reprezintă "o tactică puerilă de competiţie", afirmă Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare la BRD-SocGen.
"Noi avem confirmarea din partea Fondului Proprietatea că am depus oferta în termenul legal, aşa că acestă contestaţie nu este decât o tactică puerilă de competiţie, bazată probabil pe un ceas care nu era potrivit", a declarat Cercel.

ZiarulFinanciar - 2010

 

 

Cercel, BRD: Nu există motive pentru creşterea dobânzilor dacă statul reduce deficitele


Cât timp Guvernul face consolidare fiscală prin reducerea cheltuielor, dar şi a evaziunii, şi prin lărgirea perimetrului de impozitare, politica monetară nu are de ce să intre într-un ciclu de întărire, iar BNR ar putea duce dobânda chiar mai jos cu 0,25-0,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului, afirmă Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare al BRD-SocGen.
BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,25% după anunţul de majorare a TVA la 24%, iar următoarea şedinţă de politică monetară va fi pe 4 august.
"Efectele creşterii TVA - care nu sunt chiar atât de rele - vor trece destul de repede, aşa că probabil dobânda va rămâne la 6,25% în august, iar până la sfârşitul anului poate să mai meargă un pic în jos, cu 25-50 de puncte de bază. Va depinde însă şi de ce se mai întâmplă pe plan extern, pentru că evoluţiile internaţionale ne vor influenţa în continuare foarte mult."
Şeful pieţelor financiare de la BRD spune că dobânzile de pe piaţa interbancară au tins să urce pe fondul percepţiilor privind nevoile mari de finanţare ale statului, iar atitudinea Finanţelor de a ţine la 7% randamentul la titlurile de stat nu a făcut decât să inflameze lucrurile.
"Cramponarea pe pragul de 7% este ca şi cum pe piaţa valutară s-ar încerca apărarea unui anumit nivel de curs. Sunt de acord că piaţa secundară a titlurilor de stat nu este reprezentativă prin volumul tranzacţiilor, însă regulile după care lucrăm ne fac să ne raportăm la aceasta." El susţine că băncile trebuie să reevalueze periodic un titlu inclus în portofoliu în funcţie de randamentele de pe piaţa secundară, iar dacă acestea au crescut spre 7,5% şi Finanţele nu vor să vândă titluri noi mai sus de 7%, reevaluarea implică pierderi, chiar dacă e vorba de pierderi pur contabile în cazul titlurilor păstrate până la scadenţă. "De fapt, randamentele pe piaţa secundară nu au crescut decât cu 30-40 de puncte de bază peste pragul de 7% şi situaţia nu s-ar fi inflamat dacă Finanţele nu se crispau. Sumele atrase ar creşte dacă ar accepta randamente de 7,25-7,4%." Joia trecută Ministerul Finanţelor a lăsat randamentul mediu la obligaţiunile pe 7 ani să urce la 7,1%, însă ieri la licitaţia de titluri pe şase luni a respins din nou ofertele de peste 7%.
Nu va fi un trend de creştere a dobânzilor
Pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor la lei, Finanţele se reorientează spre atragerea de fonduri în euro de pe piaţa locală, programând miercuri o licitaţie de obligaţiuni pe un an, la dobândă de 5% pe an în euro, suma programată fiind de 400 mil. euro.
"Cred că 5% este un preţ corect şi sunt şanse bune să strângă peste 400 mil. euro, mai ales că titlurile pot fi folosite pentru refinanţare de la BNR."
Cercel se aşteaptă ca pe 4 august banca centrală să hotărască o nouă reducere a rezervelor minime obligatorii în valută pentru ca băncile să poată acoperi mai uşor nevoile de finanţare ale statului în euro.
El nu vede probleme de lichiditate în sistem în acest moment şi spune că nu se va contura un trend de creştere a dobânzilor.
"Lucrurile se vor mai calma după ce se disipează efectele majorării TVA asupra preţurilor. La depozitele în lei nu există fundament pentru creşterea dobânzilor atât timp cât oportunităţile de plasament în moneda naţională sunt cvasinule, creditul în lei fiind în continuare puţin accesat."
A doua mare bancă de pe piaţă nu are în vedere "recalibrări serioase" ale dobânzilor la depozitele în lei (între 6 şi 6,5% pe an la Depozitul 1000), ci doar acţiuni limitate în timp, promoţionale.
Şi la creditele în euro Cercel spune că este de aşteptat ca dobânzile să rămână relativ stabile pentru că nici în zona euro nu se justifică o întărire a politicii monetare în condiţiile în care şi acolo sunt în curs acţiuni de consolidare fiscală.
"Cel puţin la creditele în euro pentru companii dobânzile sunt absolut rezonabile, cu marje de 1-2%, şi ca atare creditul în valută chiar a reînceput să meargă. Dacă în 2009 au fost întemeiate comentariile privind restrângerea creditului neguvernamental, anul acesta există voinţă din partea băncilor de a da credite şi putem avea o creştere de 3-4% care mi se pare onorabilă pentru contextul dat." La sfârşitul lunii iunie creditul privat a înregistrat o creştere de 2% în termeni reali faţă de iunie 2009.
Totuşi, Cercel spune că acţionează în sens negativ incertitudinea şi deruta creată de comunicarea măsurilor avute în vedere de autorităţi. "Neîncrederea de pe piaţă afectează cererea şi din păcate nu există clarificarea sperată la începutul anului. Este foarte important ca statul să reuşească să dea semnale că lucrurile evoluează pe un făgaş bun."
Cursul leu/euro, în aşteptarea unor evoluţii politice la toamnă
Capacitatea BNR de a gestiona piaţa valutară a fost din nou probată, dar evoluţia cursului leu/euro va rămâne foarte dependentă de contextul extern, precum şi de aşteptările din piaţă privind unele "evoluţii politice în toamnă", spune Claudiu Cercel (foto).
"Cursul s-a aşezat mai sus decât înainte de saltul de după decizia Curţii Constituţionale referitoare la pensii pentru că piaţa încă este prudentă vizavi de mersul consolidării fiscale. Deocamdată cred că putem avea în vedere un interval cuprins între 4,20 şi 4,30 lei/euro, limita superioară putând ajunge însă spre 4,40 lei/euro. Mişcările vor depinde şi de evoluţiile politice şi de rezultatele consolidării fiscale."

ZiarulFinanciar - 2010

 

 

Claudiu Cercel -BRD: Este firesc ca si BNR sa intre in jocul cresterii dobinzilor


Claudiu Cercel, directorul Directiei Operatiuni de Piata din BRD a declarat ca i se pare firesc ca BNR sa majoreze dobinda avind in vedere ultimele evolutii din pietele din regiune.
"Daca alte banci centrale din regiune isi protejeaza monedele prin cresterea dobinzilor, este firesc ca si BNR sa intre in acest joc", a declarat Cercel, unul din cei mai puternici directori de operatiuni de piata( valutara si trezorerie)locali.
Leul a pierdut 3,4% saptamina trecuta fata de euro.
BNR trebuie sa decida miine ce se intimpla cu dobinda de interventie, care acum este de 8,5% pe an.
De citeva luni, monedele nationale din tarile emergente sunt sub o presiune fantastica in urma iesirilor de capital. Turcia este cea mai expusa, Banca Centrala marind duminica din nou dobinda.

ZiarulFinanciar - 2006