Calin Galaseanu - Bristol-Myers Squibb

Calin Galaseanu

Calin Galaseanu si-a inceput cariera la compania Schering AG, lucrand in departamentul de maketing si vanzari. Dupa o expierienta de sapte ani, este promovat ca director medical. Urmatorul pas pentru Calin Galaseanu a fost in anul

2007, cand s-a alaturat celor de la Bristol-Myers Squibb, unde a ocupat pe rand urmatoarele functii: market acces director, business unit director, iar in prezent este country manager si din 2014 a fost ales presedintele ARPIM.

 

Articole din presa:

 

Cum au ajuns ţările din afara UE să stea mai bine decât România la capitolul sănătate

Cu cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană şi fără acces la tratamente noi, românii sunt cei mai bolnavi europeni, iar cifrele confirmă că recordurile negative duc la pierderea a sute de mii de vieţi anual. Mai grav e că ţări din afara UE stau mai bine decât România.
"Suntem ultima ţară din Uniune unde aşteptarea medicamentelor noi a trecut de 2.000 de zile. Inclusiv albanezii, care nu sunt parte din UE, au făcut ultima revizuire în luna aprilie. Un cetăţean albanez are acces astăzi la tratamente la care un cetăţean român nu are. E frustrant. Înainte ne uitam ca la un etalon către Marea Britanie, Franţa, Germania, apoi am ajuns la Polonia, Cehia, Ungaria, iar acum ne comparăm cu Bulgaria", spune Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Potrivit unui raport al Local American Working Group, chiar dacă speranţa de viaţă la naştere are o tendinţă constant crescătoare în România în ultimii cinci ani (73,8 ani, 2010 faţă de 71,6 în 2000), diferenţa este de peste şase ani între România şi media UE, de 80 ani, iar decalajul a crescut a crescut în ultimele două decenii. Studiul arată că, pe parcursul vieţii, un cetăţean român recuperează în medie între unul şi 2,5 ani de viaţă, astfel încât speranţa de viaţă la 45 de ani este de 31,4 ani în România faţă de 36,5 ani media UE şi 15,8 ani la 65 de ani în România, comparativ cu 19,4 ani media UE. Aceşti indicatori relevă o supramortalitate infantilă (0-1 ani) şi o mortalitate în exces la persoane adulte active (până la vârsta de 65 ani) comparativ cu media UE. În România, rata standardizată a mortalităţii generale este de 948 la 100.000 locuitori (2010), comparativ cu 603 la 100.000 locuitori, media UE. Apoi, arată documentul, mortalitatea infantilă în 2010 în România este dublă (9,8/1.000 nou-născuţi vii) faţă de media UE (4/1.000 născuţi vii). În total, mortalitatea înainte de vârsta de 5 ani este de 11,7/1.000 nou-născuţi vii în România (2010), comparativ cu 4,9/1000 nou-născuţi vii, media UE (2010). De cealaltă parte, reducerea speranţei de viaţă prin deces înainte de 65 ani este de 7 ani în România (2010) comparativ cu 4,4 ani media UE (2010).
„Pacienţii români au astăzi acces la medicamentele din 2007. Numai în momentul în care procesul de actualizare va fi definitivat pacienţii vor avea opţiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicaţii. Pentru mulţi dintre ei aceste medicamente pot însemna şansa la o nouă viaţă. Accesul la cele mai noi terapii şi cele mai performante servicii este parte integrantă a dreptului la sănătate al fiecărui român", spune Radu Răşinar, directorul general al companiei Astra Zeneca.
Cauzele mortalităţii infantile şi în prima copilărie sunt multiple, dar cea mai mare parte dintre acestea, de peste 80%, potrivit INS, pot fi amendate eficient prin intervenţii preventive - imunizare în special pentru bolile care pot produce pneumonii - şi tratament eficient şi la timp al afecţiunilor reziduale, spun producătorii de medicamente. Cauzele excesului de mortalitate la populaţia adultă activă sunt reprezentate în principal de boli cronice - boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli respiratorii cronice şi boli digestive -, care pot fi ameliorate sau chiar eliminate prin intervenţii variate, precum accesul în timp util la o terapie optimă care să vindece, să îmbunătăţească calitatea vieţii şi/sau, după caz, supravieţuirea, arată raportul LAWG.
„Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar cei mai mulţi pacienţi se pot reintegra în societate şi pot redeveni membri productivi ai comunităţii, contribuind şi la creşterea economică. De exemplu, pentru scleroză multiplă există produse noi cu modalitate de administrare orală şi cu eficienţă crescută, unele dintre acestea prezente de mai mult timp în ţările europene şi de care din păcate pacienţii români nu pot beneficia. Tratamentul corect făcut la timp salvează pacientul de apariţia complicaţiilor şi de instalarea precoce a dizabilităţilor, îl ajută sa rămână o persoană activă, social şi profesional", spune şi Elena Mitova, director general al Novartis.
O problemă este şi cea a stilului de viaţă al populaţiei, care nu generează o stare de sănătate favorabilă. Rata mortalităţii standardizate prin decese cauzate de consumul de alcool are valori duble în România (108/100.000 locuitori în 2010) comparativ cu media UE (59/100.000 locuitori în 2010). Fumatul a generat o rată de mortalitate în România de 427,7/100.000 locuitori în 2010, iar media UE a fost de 190/100.000 locuitori în 2010. Ipotezele care ar putea explica valorile mari ale acestor indicatori în România comparativ cu media UE se referă atât la ineficienţa măsurilor legislative, cât şi la lipsa promovării unui stil de viaţă sănătos şi a intervenţiilor preventive pentru bolile cauzate de consumul de alcool şi tutun, arată companiile farmaceutice.
În plus, rata mortalităţii standardizate prin efecte adverse ale medicamentelor pentru populaţia 0-64 ani a fost în România de 0,07/100.000 locuitori în 2010 şi cu tendinţă crescătoare susţinută în ultimii ani, comparativ cu media UE (0,05/100.000 locuitori în 2010). Conform datelor LAWG, explicaţiile valorilor acestui indicator pot fi utilizarea unor medicamente cu un prag de siguranţă scăzut şi cu mai multe efecte adverse majore, care nu pot fi monitorizate eficient, dar şi educaţia deficitară a medicului prescriptor, a medicului curant şi a pacientului referitoare la monitorizarea reacţiilor adverse şi la raportarea acestora.
„Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră şi de aceea avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile", spune şi Christophe Gourlet, country manager al Sanofi pentru România şi Moldova.

BusinessMagazine - 2014

 

 

Preşedintele ARPIM: Un bolnav român are de 3,5 ori mai puţini bani de medicamente decât unul german. Nu e suficient 4% din PIB pentru Sănătate

În România un pacient consumă în medie medicamente în valoare de 85 de euro pe an, în condiţiile în care media europeană este de 300 de euro pe an, a declarat la ZF Live Călin Gălăşeanu, preşe­dintele ARPIM - Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

„Bugetul pentru medicamente este sub 25% din bugetul total alocat sănătăţii. Statul investeşte acum în terapiile medicamentoase aceeaşi sumă de bani ca în T4 din 2011, ceea ce este un lucru anormal. Noi alocăm în România 4% din PIB pentru Sănătate, în timp ce în Germania, dintr-un PIB mult mai mare (2.600 mld. euro – n. red.), alocă 9%", a spus Gălăşeanu.

„Dacă plecăm de la premisa că sănătatea este o investiţie şi nu un cost, există multe locuri în care se pot rentabiliza terapiile actuale şi unde cheltuielile din sănătate pot fi făcute mult mai judicios", a adăugat el.

România are o plajă patologică ridicată, sunt tot mai mulţi bolnavi de la an la an, ceea ce înseamnă o creştere a costurilor.

„Vedem al doilea val al reviziei listei de medicamente de anul acesta. Prima revizie a avut loc în luna iulie, iar în prezent au fost introduse 23 de medicamente care acoperă 29 de indicaţii terapeutice dintr-un total de aproape 160 de medicamente sau indicaţii noi. Noi am avut mereu medicamente, dar din punctul de vedere al noutăţii, aceasta s-a oprit în 2007. Din 2008 până în vara lui 2014 nu s-a introdus nimic pe lista de medicamente", a spus Gălăşeanu.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM: Cauza neajunsurilor din sectorul public de sănătate este deficitul de fonduri şi folosirea nechibzuită a sumelor existente

Cauza celor mai multe neajunsuri în sectorul public de sănătate este deficitul de fonduri şi folosirea într-un mod nechibzuit a fondurilor existente, a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), la ZF Pharma Summit'14.
"Cauza majorităţii neajunsurilor e lipsa fondurilor şi folosirea nejudicioasă a fondurilor pentru Sănătate. Bugetul de 6,6 mld. lei este insuficient, este reflectarea multiplicată de patru ori a trimestrului 4 din 2011. Statul plăteşte medicamente la nivel de T4 2011, diferenţa fiind acoperită de producători", a spus Gălăşeanu.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Bristol-Myers Squibb si-a incetinit cresterea

Compania farmaceutica americana Bristol-Myers Squibb a inregistrat in primele trei luni ale acestui an o crestere de 8% a vanzarilor pe piata locala fata de perioada similara din 2008, avans care marcheaza o incetinire comparativ cu nivelul de 40% din 2008.
"In 2008 am inregistrat vanzari de 26 de milioane de dolari, pe fondul lansarii a trei produse, in arii precum tratamentul HIV/ SIDA, oncologie si hepatita", a spus Calin Galaseanu, market access director al reprezentantei locale a Bristol-Myers Squibb.
Compania se afla pe locul 23 in topul principalilor jucatori de pe piata locala, potrivit datelor furnizate. Portofoliul local cuprinde 25 de produse, inclusiv OTC-uri (medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala) din arii precum virusologie (cea mai mare in Romania), psihiatrie, oncologie si hepatita. Baraclude, medicament folosit in tratamentul hepatitei, a inregistrat vanzari de 1,5 mil. dolari pe piata locala in intervalul octombrie - decembrie anul trecut cand au devenit efective noile liste de medicamente gratuite si compensate. "In scenariul optimist am bugetat vanzari de aproximativ 5 milioane de dolari pe acest produs", a mai spus Galaseanu. El a precizat insa ca nu crede ca vor fi atinse aceste cifre.
Piata medicamentelor folosite in tratamentul hepatitei a fost anul trecut de aproximativ 60 mil. dolari, iar ritmul de crestere de 15% urmeaza trendul industriei farmaceutice in general. Pe aceasta piata activeaza, alaturi de Bristol-Myers Squibb, companii precum Roche, GlaxoSmithKline si Gilead (prin intermediul CSC Pharmaceuticals).
In unele tari din regiune, compania a renuntat la birourile proprii si a optat pentru companii specializate care sa le promoveze portofoliul. Galaseanu a mai spus ca pentru Romania nu se ia in calcul un astfel de scenariu.
"Tarile respective sunt mici din punctul de vedere al populatiei. Romania in schimb este a saptea tara ca marime din Uniunea Europeana", a mai spus el.
Piata farmacetica locala a atins in primul trimestru al acestui an valoarea de 466 mil. euro, cu 6% mai mult (22,5% in lei) comparativ cu perioada similara din 2008.

ZiarulFinanciar- 2009

 

 

A inceput ca medic cu un salariu de 110 dolari. Acum este CEO de companie

Specializat in medicina generala, Calin Galaseanu, country manager al Bristol-Myers Squibb, a decis sa faca pasul spre business in 1998, la doi ani dupa absolvirea Facultatii de Medicina.
„Salarizarea din sistemul medical era precara cand am terminat facultatea. Aveam un salariu de 110 dolari pe luna!", isi aminteste Calin Galaseanu. El a fost ofertat de compania Schering AG (devenita ulterior Bayer Schering Pharma) cu un salariu inmultit de 8 ori, plus pachetul standard de beneficii care includea si o masina de serviciu. Piata farmaceutica era la inceput atunci. Primele companii mari venisera in Romania in 1991-1992, perioada in care toate firmele au beneficiat de o forta de munca ultra-calificata, mai ales medici si farmacisti. Treptat, la inceputul anilor 2000 au inceput sa apara si specializarile: biochimie, biologie, iar in clipa de fata piata este la acelasi nivel de profesionalizare cu cele din Europa de Vest.

wall-street - 2014

 

 

La pranz cu managerul care lucreaza intr-o industrie puternic reglementata de stat: "Dialogul este esential pentru a deschide usi incuiate"

Presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) este unul dintre managerii din industria farma care stiu cel mai bine ce se intampla atunci cand un partener de dialog fie nu raspunde, fie nu finalizeaza proiectele agreate initial. Calin Galaseanu, country manager al Bristol-Myers Squibb, vorbeste intr-un interviu acordat wall-street.ro despre provocarile unui CEO care activeaza intr-o industrie puternic reglementata de stat.

„As fi un om bogat daca as gasi secretul gestionarii eficiente a timpului. Incerc sa planific totul, inclusiv weekendurile, cat de judicios pot. Timpul este inamicul meu numarul unu in clipa de fata", imi spune Calin Galaseanu atunci cand ajunge la intalnirea stabilita pentru ora pranzului la restaurantul Les Oliviers, din cadrul hotelului Residence din Capitala, un local amenajat cu mult gust si rafinament.
Spre exemplu, managerul incearca sa aloce aproximativ 10% din timpul sau proiectelor de coaching si mentorat. Este implicat intr-un proiect de mentorat al grupului Bristol-Myers Squibb. Mentee-ul (ucenicul din procesul de mentorat) sau este un director din Belgia cu care vorbeste constant prin Skype, iar mentor ii este un manager englez, cu experienta mare de lucru in India, Asia de Sud-Est, Europa si Statele Unite, care lucreaza acum in Stockholm. „Discutam inclusiv problemele cu care ma confrunt ca manager in Romania. Mentorul meu se numara printre acei oameni pe care nu ii mai mira foarte multe lucruri, insa Romania este un caz special. Romania este o piata dificila pentru oricine, nu doar pentru directorii generali din industria farma", imi spune Calin Galaseanu, de profesie medic.
Toti membrii board-ului Bristol-Myers Squibb Romania, condus de Calin Galaseanu, sunt implicati intr-un proces de mentorat. El isi aminteste de un subiect relevant discutat cu mentorul sau, pe vremea cand englezul era manager in Grecia in perioada 2009-2010. „Eram foarte curios sa aflu cum este sa lucrezi intr-o piata cu bailout, care trece printr-un faliment al statului, cu reguli ale jocului schimbate peste noapte. Am constatat ca noi, romanii, ne plangem foarte mult si nu realizam ca se poate si mai rau. Noi nu am avut situatii in care glontul sa ne treaca pe langa tampla. Managerii din Grecia s-au descurcat intr-o tara in care statul a dat faliment si lucrurile s-au inrautatit dramatic. Am incercat sa aflu de la mentorul meu ce este de facut in conditiile unor reduceri masive de preturi, multe dintre ele arbitrare. Au fost si reduceri fortate ale preturilor de 25% in industria famaceutica elena".
Medic de profesie, Calin Galaseanu a inceput cu un salariu de 110 dolari pe luna
Si Calin Galaseanu se confrunta, ca manager, cu probleme „spinoase" in relatia cu statul roman, cele mai importante fiind actualizarea listei de medicamente compensate si gratuite si modul de stabilire a politicii de pret pentru medicamente. Dar pana sa dezbatem aceste probleme eterne pentru producatorii farma din Romania, comandam un platou cu fructe de mare si o salata mediteraneana, iar apoi discutam despre profilul de manager al lui Calin Galaseanu. Specializat in medicina generala, el a decis sa faca pasul spre business in 1998, la doi ani dupa absolvirea Facultatii de Medicina. „Salarizarea din sistemul medical era precara cand am terminat facultatea. Aveam un salariu de 110 dolari pe luna!", isi aminteste Calin Galaseanu. El a fost ofertat de compania Schering AG (devenita ulterior Bayer Schering Pharma) cu un salariu inmultit de 8 ori, plus pachetul standard de beneficii care includea si o masina de serviciu. Piata farmaceutica era la inceput atunci. Primele companii mari venisera in Romania in 1991-1992, perioada in care toate firmele au beneficiat de o forta de munca ultra-calificata, mai ales medici si farmacisti. Treptat, la inceputul anilor 2000 au inceput sa apara si specializarile: biochimie, biologie, iar in clipa de fata piata este la acelasi nivel de profesionalizare cu cele din Europa de Vest.
Ultima pozitie ocupata de Calin Galaseanu la Schering AG a fost de director medical, pana in 2007, cand coordona echipele de consultanta stiintifica, de reglementare si de studii clinice. „Acolo aveam business in spitale (imagistica, inclusiv ecografie). La vremea respectiva conduceam doua unitati: una se ocupa de cercetare la spitale, cealalta de tot ce inseamna retail. „Aceasta era si este in continuare o munca foarte normata intr-una dintre cele mai regularizate industrii: reguli, reguli, totul se desfasoara dupa reguli. Totul trebuie sa fie in siguranta pentru ca pacientul este receptorul final." Acum este in al optulea an la Bristol-Myers Squibb, companie pe care o conduce din 2012.
2007 i-a adus lui Calin Galaseanu oportunitatea de a lucra pe zona de government affairs, job ce implica mai ales relatia cu autoritatile publice. Piata se cristaliza incet-incet din aceasta perspectiva, astfel incat aparusera 10-15 joburi noi de corporate affairs doar in cercetare si dezvoltare. In prezent, numarul acestora a ajuns la 25, plus managerii din industria generica. „Era un job interesant, iar provocarea principala a ramas neschimbata pana astazi: transparenta mediului de business. Nu atat usurinta de a antrena discutii cu partenerul guvernamental, cat partea de finalizare".
Cele doua conjuncturi in care dialoghezi cu institutiile statului: ce este de facut?
In calitate de presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente si de executiv al unui producator de medicamente, Calin Galaseanu se confrunta constant cu doua situatii din care orice manager ar avea de invatat. In primul rand, este situatia in care nimeni nu te asculta, partenerul nu este interesat sa dialogheze, iar rezultatele sunt nule si, in al doilea rand, si varianta in care exista un partener extrem de volubil. Discuti pe toate palierele posibile, iar la sfarsitul zilei nu se finalizeaza nimic. „Cutumele nu s-au schimbat in sistemul sanitar. Daca analizam inovatia si produsele noi din industria farmaceutica, constatam ca am avut o updatare cu produse noi in 2005, iar urmatoarea a venit in 2008. Sunt in aceeasi pozitie ca in 2008. Am luat o pauza mare", afirma Calin Galaseanu. A doua situatie este caracterizata prin faptul ca receptorul, partenerul de dialog sau cel cu care negociezi nu-ti raspunde. „In aceasta situatie, nimic nu poate fi implementat fara dialog. In astfel de situatii, in care vorbesti cu usi incuiate, partenerul privat trebuie sa-si dovedeasca valoarea si expertiza. Lobby-ul este o notiune care nu este inteleasa corect in Romania, iar noi ne confruntam cu o problema dubla: avem de-a face cu o reglementare stiintifica, dar si cu una guvernamentala. Functionam cu preturi fixate de stat in functie de reguli alese arbitrar."
In astfel de situatii, spune Calin Galaseanu, trebuie sa-ti dovedesti prin orice mijloace valoarea de interlocutor. In mod normal, daca esti un partener de discutie care prezinta valoare adaugata, ar trebui ca orice interlocutor sa dialogheze cu tine. Ce se intampla mai departe este alta discutie, crede Calin Galaseanu. El propune solutia de a-ti aduce alaturi „suporteri" care, pe de o parte, pot oferi „putina structura si sa organizeze un sistem care tinde sa mearga spre haos." „Cand spun suporteri, ma refer la faimoasa Troica (FMI - Banca Mondiala - Comisia Europeana). De asemenea, un suporter poate fi Asociatia Europeana a Medicamentelor, care este mai presus de orice interes de grup."
Il intreb pe Calin Galaseanu daca sustinerea Troicii a avut rezultate in ceea ce priveste relatia dintre Ministerul Sanatatii si producatorii de medicamente. „Se pare ca nu a functionat daca ne uitam la ce rezultate am avut din punctul de vedere al accesului pe piata. La un moment dat, sustinerea FMI a avut un efect invers. In momentul in care Troica ne-a impus o anumita tinta de deficit de cont curent, autoritatile au preluat mesajul si l-au tradus cum le era lor mai bine: bugetul de sanatate sa ramana constant si sa nu mai cheltuim nimic. In opinia mea, investitiile in sanatate, un sector-cheie, genereaza efecte pozitive pe termen mediu si lung. Daca guvernul si autoritatile sunt concentrate pe anul fiscal in curs si nu au o gandire pe termen mediu (mai mult de un an - doi), nu vom ajunge la o situatie de normalitate, cum s-a intamplat in tari ca Bulgaria, unde exista un sistem bun pe partea de inovatie in farma care functioneaza foarte bine." De asemenea, in opinia sa, guvernantii se schimba prea des. „ Am avut peste 20 de ministri la Sanatate in ultimii 25 de ani, iar acest lucru nu aduce stabilitate ori transparenta, cu atat mai putin predictibilitate. Fiecare ministru a inceput propria reforma, in loc sa continue reforma. Cum poate reactiona un actor privat, partener de dialog al unei institutii de stat in situatii impredictibile? "Trebuie sa astepti o vreme, sa faci un pas in spate si sa afli ce au in programul de guvernare specific sectorului care te intereseaza. Abia apoi initiezi dialogul sa vezi cum poti conlucra cu institutiile statului."
Astfel, cele mai importante doua provocari ale unui CEO din farma se refera la „pipeline-ul" foarte fertil de medicamente, iar miza acestor companii este sa gaseasca acces pe piata. Intr-o piata in care statul este reticent la inovatie, aceasta e principala provocare a managerilor. Pe de alta parte, ratiunea de a exista in piata de farma, axata pe cercetare si dezvoltare, este tocmai accesul pe piata si posibilitatea de a vinde un produs intr-un orizont de timp de 10 ani, dupa care patentul se pierde, vin colegii din industria generica si preiau mai departe. Daca acest ciclu nu se inchide, practic, companiile care investesc in cercetare 25% din profitul anual nu ar trebui sa mai investeasca.
Cum este sa prezinti astfel de scenarii si concluzii incerte actionarilor si managementului global? „Este foarte greu. Aproape ca nu ne mai crede nimeni cand prezentam la Paris previziuni si scenarii. Din Romania discutia are loc pe doua paliere: performanta companiei pe portofoliul actual, compensat, care este una de exceptie, spre exemplu pe hepatita, boala bipolara, oncologie, HIV-SIDA. Apoi, este a doua valenta: accesul pe piata pentru produsele noi. Aici lucrurile devin foarte triste si jenante. Daca nu ar exista un reper bulgaresc, ceh sau polonez, nimeni nu ar fi absurd sa spuna Domnule, de ce nu se intampla nimic in Romania. De la 1 aprilie, inclusiv Albania si-a innoit lista de compensate", constata Calin Galaseanu. Acestea sunt realitati care nu fac sa creasca increderea in potentialul de a investi in tara noastra. Ci, din contra, trendul actual este sa se ajunga la un lucru absolut de nedorit si anume, la disponibilizari. „Este foarte greu sa iti dau un raspuns transant: noi, oricum, navigam in piata cu aceleasi date ca cele din urma cu sapte ani. Toate restructurarile posibile despre care vorbesti sunt expresia ciclului de viata al produselor. Cu alte cuvinte, cand iti inceteaza patentul pe produsele care ti-au adus venit si nu poti pune nimic in loc, evident, directia este una singura: trebuie sa revizuiesti modelul operational de business. Probabil ca asta fac multi colegi din industrie. Aceasta diferenta se largeste cu fiecare luna care trece. Suntem lanterna rosie a Uniunii Europene. Sigur ca da, exista riscuri pentru restructurari mult mai ample. Ce pot sa iti spun este ca firmele din ARPIM totalizeaza peste 4.000 de angajati. Ce face fiecare companie, cum reactioneaza in fata aceleiasi realitati, reprezinta decizii individuale. Este greu de prezis ce urmeaza, dar spectrul transformarilor in zona asta se duce", imi raspunde Calin Galaseanu la intrebarea despre restructurarile iminente din piata farmaceutica.
In cazul unor restructurari, numerele conteaza in piata farma, dar daca vorbim despre industrie in ansamblul ei, este vorba despre o forta de munca foarte calificata care plateste taxe si impozite semnificative. „Este un segment de care e pacat sa te dispensezi, afirma Calin Galaseanu.
Bristol-Myers Squibb, compania condusa de Calin Galaseanu, are 100 de angajati. Ca manager, principala provocare a sa este accesul pe piata, tocmai datorita faptul ca Bristol-Myers Squibb are multe solutii terapeutice lansate in ultimii sapte ani, in jur de doua pe an. A doua provocare se refera la oameni, la tot ce tine de motivarea angajatilor. Cum sa-i faci sa vina cu placere la locul de munca, cum sa simta ca se dezvolta si ca timpul nu sta pe loc. „Ma concentrez pe tot ce inseamna leadership situational (intern si extern)."
Pe langa job-ul de country manager al Bristol-Myers Squibb si de presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente, Calin Galaseanu se implica in proiectele Fundatiei Hospice Casa Sperantei. De asemenea, ii place sa calatoreasca. Pe langa cele aproximativ 20 calatorii de business pe an, prefera vacantele cu familia. Cea mai recenta a fost un weekend prelungit, cu ocazia aniversarii fiului sau, la New York. „Este un oras viu 24 de ore din 24. Imi place mult zona Central Park, Manhattan. In tara imi place in Piatra Craiului. Nu am mai fost pe creasta de mult timp."
In final, il provoc pe Calin Galaseanu cu urmatorul exercitiu de imaginatie: Cu cine ar prefera sa se intalneasca la un lunch, daca ar avea de ales? In primul rand, cu Daniel Vasella, fostul presedinte al Novartis, care a „orchestrat" crearea companiei in 1994 si care a creat ideea de franciza in industria farmaceutica. In al doilea rand, cu Henry Kissinger, fostul Secretar de Stat al Administratiei Americane in timpul lui Richard Nixon si al lui Gerald Ford, care a jucat un rol cheie in diplomatia mondiala intre 1969 si 1977. "Sunt curios sa stiu versiunea scurta si neromantata a substratului doctrinei care a permis Statelor Unite ale Americii sa se apropie de China in anii '70". Mi se par relevante cele doua personalitati si la finalul discutiei ii recomand lui Calin Galaseanu "Despre China", cea mai recenta carte a lui Henry Kissinger, un titlu care ii va explica pe indelete diplomatia si politicile externe duse de China pe parcursul a doua milenii si jumatate. Va identifica in trecut o serie de elemente pentru a explica prezentul.

wall-street - 2014

 

 

Calin Galaseanu, noul presedinte al ARPIM

Calin Galaseanu, Country Manager Bristol-Myers Squibb (BMS), a fost ales Presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), dupa ce anul trecut a fost membru in boardul asociatiei.
Medic de profesie, Galaseanu are o experienta de peste 15 ani in industria farmaceutica, timp in care a ocupat functii de management in cadrul departamentelor de Marketing, Vanzari si Medical ale companiei Schering AG Romania si functii de conducere, in ultimii 7 ani, in departamentele de Government Affairs si Market Acces in cadrul companiei pe care o conduce din luna aprilie a anului 2012.
Calin Galaseanu are experienta si pe piete europene, unde este membru in echipa de leadership european a BMS Olanda, din 2013.
,,Consider ca principala mea misiune in calitate de presedinte ARPIM este de a consolida relatia cu autoritatile si ceilalti parteneri si impreuna sa creem un sistem de sanatate performant, fara sa uitam ca elementul central este pacientul roman. Astfel, companiile membre ARPIM pun la dispozitia autoritatilor si partenerilor expertiza lor pentru a contribui la dezvoltarea unui sistem de sanatate in beneficiul pacientului si in acelasi timp a unui mediu de business etic, predictibil si transparent", declara Calin Galaseanu, noul presedinte ARPIM.
Din boardul ARPIM mai fac parte Pascal Prigent (Vicepresedinte - Director general GlaxoSmithKline), Radu Rasinar (Vicepresedinte - Director general AstraZeneca), Elena Mitova (membru - Director general Novartis Pharma Services Romania), Jacopo Murzi (membru – Director general Johnson & Johnson Romania si Janssen Romania), Gabor Sztaniszlav (membru - Director general Amgen Romania) si Luca Visini (membru – Director general Eli Lilly).
Anterior lui Calin Galaseanu, presedintia ARPIM a fost detinuta de catre Makis Papataxiarchis, Managing Director al Johnson & Johnson Romania si Janssen Romania.
Din Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) fac aprte 28 de companii farmaceutice internationale producatoare de medicamente originale, prezente in Romania. Acestea realizeaza impreuna peste 70% din valoarea pietei farmaceutice romanesti.

wall-street - 2014

 

 

Călin Gălăşeanu, ARPIM: "Taxa clawback s-a transformat într-o povară fiscală"

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cer autorităţilor revizuirea imediată a modului de finanţare a deficitului în creştere al sistemului de sănătate în condiţiile "în care nivelul taxei clawback a ajuns la un nivel nesustenabil", se arată într-un comunicat de presă.
Pentru trimestrul 4 al anului 2013 taxa clawback a ajuns la un nivel de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 30% faţă de celelalte trimestre, menţionează cele două asociaţii. Această creştere nu este susţinută de evoluţia pieţei, se va menţine şi chiar accelera în trimestrele următoare în condiţiile în care bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, potrivit sursei citate.
"În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de 6 ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic şi social puternic", a declarat Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM.
La rândul său, Dragoş Damian, preşedinte APMGR, a afirmat: "Menţinerea acestei taxe, în forma actuală, poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente şi prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investiţiile în capacităţile de producţie locală".
ARPIM şi APMGR atrag atenţia că, în condiţiile unui buget cu mult sub media europeană, aşa cum este în prezent, şi în condiţiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanţarea deficitului exclusiv de către producători, prin taxa clawback, este imposibilă. "În ultimii doi ani, aceştia au finanţat sistemul de sănătate cu 2,8 miliarde lei, iar situaţia nu pare să se schimbe, întrucât în anul 2014 s-au alocat aproximativ 6,6 miliarde lei, pe când consumul se ridică la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul atât de necesara actualizare a listei de medicamente compensate", se mai arată în comunicat.
În aceste condiţii, producătorii de medicamente cer autorităţilor actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru anul 2014, această referinţă trimestrială trebuie să fie de cel putin 1,95 miliarde lei cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA. De asemenea, producătorii solicită introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator). Cele două asociaţii mai solicită şi actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.
"De asemenea, este importantă eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, începând cu trimestrul 2 al anului 2014. Nu în ultimul rând, adoptarea de către autorităţi împreună cu producătorii de medicamente, precum şi cu asociaţiile de pacienţi a unei Strategii Naţionale care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii 3 ani", se mai arată în comunicat.

bursa.ro - 2014

 

 

CALIN GALASEANU: " Piata farma a inregistrat o usoara scadere in primul trimestru al anului si in continuare ne asteptam sa urmeze acelasi trend"

Am stat de vorba cu Calin Galaseanu, Presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), despre provocarile cu care se confrunta companiile farmaceutice in Romania, despre controversata taxa de clawback si calculul pretului la medicamente, precum si despre perspectivele pietei farmaceutice in conditiile unui mediu de afaceri impredictibil.

G: Spuneti-ne mai multe despre cariera dumneavoastra, stim ca sunteti de formatie medic, de ce v-ati indreptat catre aceasta zona, a companilor farmaceutice?
Calin Galaseanu: Se spune ca daca vii cu placere catre locul de munca, daca simti pasiune si un imbold natural sa dai cat mai mult si mai bine din tine, atunci inseamna ca te afli la locul potrivit. Eu sunt la locul potrivit si cred ca am facut alegerea corecta atunci cand m-am indreptat catre zona companiilor farmaceutice.
Medicina avanseaza intr-un ritm accelerat, iar noi abordari si medicamente sunt disponibile pentru ca pacientii din lumea intreaga sa aiba o mai buna calitate a vietii si sanse mai mari de supravietuire. Chiar daca eu personal nu practic medicina, simt ca lucrez pentru pacientii romani, pentru accesul acestora la tratamente si servicii medicale de ultima ora.
In Romania ne confruntam cu o prejudecata mai adanca decat poate in alte tari europene si companiilor farmaceutice li se cere mult mai mult decat altor companii comerciale. Da, principala noastra responsabilitate este fata de pacient si ne respectam aceasta promisiune zi de zi, insa operam pe principii economice care ne obliga sa generam venituri. O buna parte din aceste venituri le reinvestim in cercetare pentru noi medicamente, le alocam unor programe de informare si screening pentru populatie, le directionam catre sustinerea programelor de acces timpuriu la diverse tratamente de ultima ora.
Suntem parteneri directi impreuna cu autoritatile in sustinerea sistemului de sanatate, daca ma gandesc ca datorita modului original de utilizare a taxei de clawback la noi in tara industria practic sustine tratarea a 2 din 10 bolnavi. Nu este o situatie economica fireasca, fiind de fapt vorba despre o ,,peticire" a sistemului, o solutie de moment si nu o strategie viabila pe termen lung. In conditiile unei alocari bugetare adecvate, conform cu necesarul de tratament al populatiei, fondurile s-ar putea directiona catre investitii, iar sistemul ar fi unul predictibil si sustenabil.
In plus experienta si know-how-ul a 28 de companii puternice multinationale poate aduce valoare adaugata in structurarea intregului sistem de sanatate. Dupa cercetare, aceasta este de fapt a doua cea mai importanta contributie a companiilor farmaceutice, apreciata si valorificata in multe tari europene.

G: Sunteti Country Manager Bristol-Myers Squibb, care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ati invatat in aceasta calitate, despre managementul unei companii pharma?
Calin Galaseanu: Managementul unei companii farmaceutice este o provocare in aceaste vremuri si intr-un stat cu reglementari unice la nivel european asa cum este Romania. Pe de o parte ne asiguram ca activitatea companiei respecta directiile globale si investitiile pe care ni le propunem ín diverse programe de informare, screening, early access, coplata, etc. De cealalta parte ne straduim sa supravietuim presiunilor fiscale impuse, impredictibilitatii generate de lipsa unui buget adecvat pentru sanatate si incercarilor autoritatilor de a suplini aceasta lipsa prin sustinerea directa a industriei.

G: Anul trecut ARPIM nu sustinea introducerea calcului diferentiat in ceea ce priveste taxa de clawback, in prezent, daca sunt corecte informatiile noastre, ati fi de acord totusi cu acest calcul, ce s-a intamplat intre timp, ce v-a determinat sa va revizuiti pozitia?
Calin Galaseanu: Taxa clawback este un subiect pe marginea caruia ARPIM propune solutii statului roman inca din anul 2009. Discutia privind calculul diferentiat al taxei clawback a existat si poate fi redeschisa doar in contextul unui pachet integrat de solutii care vizeaza bugetul medicamentelor, politica de compensare si metodologia de calcul al preturilor.

G: Pe langa modificarea taxei de clawback, o alta problema o reprezinta metodologia de calcul al pretului la medicamente. Care este in opinia dumneavoastra metodologia viabila de calcul si ce impact va avea o eventuala pastrare a formulei actuale?
Calin Galaseanu: Metodologia de calcul al preturilor este, intr-adevar, in acest moment una deficitara si creaza un context favorabil exporturilor paralele, ceea ce aduce prejudicii directe pacientilor romani. Pastrarea formulei actuale va genera in continuare astfel de situatii si mai multe medicamente nu vor mai fi la indemana pacientilor romani.
ARPIM propune o metodologie de calcul al preturilor bazata pe conceptul de mediana. Astfel, daca in prezent pretul medicamentelor din Romania este stabilit la nivelul minim european, calculand conform medianei, pretul agreat ar fi cel de mijloc, din 11 tari europene. Aceasta masura nu va duce la scumpirea pretului medicamentelor.

G: Ce impact a avut amanarea introducerii noilor terapii asupra pietei farmaceutice si ce se va intampla daca ne vom confrunta cu o noua amanare?
Calin Galaseanu: Important de subliniat in acest moment este faptul ca lista medicamentelor compensate si gratuite a fost actualizata cu 17 tratamente de ultima generatie destinate pacientilor cu boli rare. Este un prim pas asteptat de pacienti de mai bine de sase ani si noi suntem increzatori ca autoritatile isi vor respecta si termenele viitoare asumate. Nu putem decat sa salutam angajamentul acestora asumat prin Hotarare de Guvern, conform caruia lista medicamentelor compensate si gratuite va fi finalizata la data de 30 octombrie, astfel incat, de la 1 noiembrie pacientii sa poata beneficia de medicamente noi.
Orice amanare a deschiderii listei medicamentelor compensate si gratuite va inrautati si mai mult starea sistemului de sanatate romanesc. Pacientii sunt primii afectati, deoarece ei sunt cei care in fiecare zi se lupta cu boala fara a avea la indemana cel mai important instrument: tratamentul.

G: Daca ar fi sa faceti un bilant, cum ati descrie anul 2013 din punctul de vedere al pietei pharma?
Calin Galaseanu: A fost un an greu pentru industria farmaceutica deoarece foarte multe dintre dificultatile anului 2012 s-au transferat in 2013 si, din pacate si in 2014. Vorbim aici de lista medicamentelor compensate, de subfinantarea Sanatatii, de taxa clawback care in continuare nu are la baza un mecanism sustenabil, de metodologia de stabilire a preturilor care in continuare lasa unii pacienti fara posibilitatea de a gasi medicamentele necesare in farmacii.

G: Ce se anunta pentru anul 2014 din perspectiva companiilor producatoare de medicamente originale, stiu ca ati mentionat posibilitatea opririi investitiilor in productie si dezvoltare, se va concretiza aceasta masura? Se anunta si concedieri?
Calin Galaseanu: In acest moment, din pacate, sistemul de sanatate romanesc nu ne permite sa vorbim foarte mult despre viitor, pentru ca nu ne ofera predictibilitate. Spre exemplu, nu stim care va fi suma la care se va ridica factura de clawback trimestrul urmator, nu stim daca si cum se va modifica metodologia de calcul al preturilor si nici daca bugetul alocat Sanatatii va reflecta nevoile de tratament ale pacientilor romani, sau va ramane in continuare la acelasi nivel, mult sub media europeana.
In ceea ce priveste investitiile in sistemul de sanatate romanesc, ARPIM isi doreste in continuare sa ramana un partener de dialog si un colaborator al autoritatilor din Sanatate. Este necesar insa ca mediul de afaceri sa fie unul nu doar predictibil, dar si transparent, cu reglementari care sa poata fi sustinute financiar de producatori.

G: Estimati o scadere a pietei farma in 2014? Si ce perspective are industria farmaceutica pentru acest an?
Calin Galaseanu: Sistemul de sanatate romanesc a intrat in anul 2014 cu aceleasi probleme pe care le resimtea si in anul 2013. Suntem la jumatatea anului si s-a gasit doar o rezolvare partiala pentru lista medicamentelor compensate prin introducerea celor 17 medicamente pentru boli rare. Toate celelalte problematici sunt inca obiectul dezbaterilor. Astfel, piata farma a stagnat, ba chiar a inregistrat o usoara scadere cu 1,5% in primul trimestru al anului, comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent. Ne asteptam ca pana la finalul anului piata sa urmeze acelasi trend.

revistagalenus.ro

 

 

Producătorii farmaceutici cer revizuirea taxei clawback și actualizarea listei de compensate

Revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferentiat și actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate sunt câteva dintre măsurile propuse de companiile farma reprezentanţilor instituţiilor financiare internaţionale (FMI, CE şi BM).
,,Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual", a declarat preşedintele ARPIM, Călin Gălăşeanu .
Numai în perioada 2012-2013, 2 din 10 pacienţi români au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback. Noi punem la dispoziţie în continuare toată expertiza noastră, dar numai împreuna cu autorităţile putem găsi soluţii viabile", a mai declarat Gălăşeanu.
Asociațiile propun revizuirea listei de medicamente compensate şi introducerea de noi molecule în primul trimestru, revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe, introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar, eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate cu noi molecule şi schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente.
Pe termen lung, producătorii farmaceutici vor creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020, ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent, contribuţia clawback să fie considerată doar o măsura provizorie, care sa fie eliminată când situaţia economică va fi stabilă, implementarea cardului de sănătate şi măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice şi combaterea fraudelor.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente cuprinde cele mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun, Biofarm, Dr. Reddy's, Egis, Gedeon Richter, Krka, Labormed, Medochemie, Sandoz, Sanofi-Aventis, Sintofarm, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.
Asociatia Local American Working Group, afiliată organizaţiei Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA), a fost formată în 2010 de către companiile farmaceutice americane prezente în România.

Forbes - 2014